Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Hip-Gnoză #7 – CTC

CTC aka „Controlul Tehnic de Calitate” este una dintre trupele emblematice ale hip-hop-ului românesc underground, care a reușit să rupă limitările subgenului și să își croiască drum până în mainstream-ul muzicii românești. Formată actualmente din DOC, Deliric și Vlad Dobrescu, alături de DJ Nasa la platane, trupa a fost inițiată în 1999, însă își are rădăcinile în vremuri puțin mai înaintate. Până să formeze CTC, Deliric și DOC, alături de MC-ul Nwanda, compuneau formația Trilogia; ulterior, l-au cooptat și pe II-Zece, un alt MC, transformându-se în E.L.I.T.A. (Emitem Literalmente Imperceptibil Tacticienilor Anti-metaforă). Pe atunci, cei trei MC din componență erau cu apelativele în stadiul incipient, astfel că Vlad Dobrescu se mai intitula și VD88 sau Escobar, DOC trecuse prin mai multe variațiuni ale nickname-ului, de la Lirical Doktor la L Doctor și ulterior L Doc, iar Deliric era Deliric1 (având ca nume alternativ „Broke”, tag-ul din perioada în care era graffer), DJ-ul formației în acel moment fiind DJ Paul.

Înființarea CTC-ului a adus și formarea primului label independent de hip-hop din România, mai precis Facem Records, dovedindu-se a fi unul dintre cele mai solide proiecte din rap-ul autohton, avându-i ca membri fondatori pe Vlad Dobrescu și DJ Paul. Pe primele compilații Facem Records, din 2000 și 2001, există câteva piese CTC, atât ca trupă, cât și melodii solo are artiștilor componenți. Cu toate acestea, primul material al formației apare în 2002, în colaborare cu Cedry2k, intitulat „Secretul din atom”. Subiectele materialului se împart în două lumi: una care prezintă un univers distopic în care planeta Pământ este în pragul unei apocalipse iminente, cele două piese ce ating aceste teme fiind chiar melodia ce dă numele EP-ului, în speță „Secretul din atom” și „6 milioane”, în formula Armada (CTC și colaboratorii). Cealaltă lume a EP-ului este una separată complet, accentul fiind pus pe universul liric și skill-urile de MC, punchline-uri, jocuri de cuvinte și flow-uri. Una dintre piesele de referință este „Legea gravitației”, în colaborare cu Vexxatu’ Vexx, artiștii flexându-și abilitățile lirice: „Vă trec texte, teste prin țeste, v-arăt de ce CTC-s peste / Acest val vocal vă-neacă dacă nu prindeți de veste”, dar și „Al 12-lea ceas”, piese care completează tabloul întregului label Facem Records, având implicați toți membrii, mai precis: Cedry2k, Deliric, II Z.E.C.E., Doc, Nwanda, Smogg, Carbon, Vlad Dobrescu, Prozak, unul dintre punchline-urile populare de pe piesă fiind: „Te spargi în figuri ca un puzzle rezolvat, scăpat din mână”. Un alt element ieșit din comun de pe EP este piesa solo a lui Cedry2k intitulată „Terapie de șoc”, în care artistul are lungi pasaje de monorimă și o lirică rar auzită până atunci la vreun MC, având în vedere perioada în care a fost făcută piesa, aceasta terminându-se cu: „Injectez rime narcotice / În vena consumatorului de droguri metaforice / Cauzând stări euforice ascultatorului / Pentru care microfonul predicatorului / Capătă valori simbolice / Ca aurul sau orice alte resurse ale subsolului”.

Totuși, albumul definitoriu al formației CTC este „Dificultăți tehnice”, lansat în 2005, rămânând până în prezent singurul LP în această componență. Alcătuit din 19 track-uri, prima piesă intitulată sugestiv „Introducere” explică procesul tumultos de creație al materialului: „Vreau să-ți fie clar, 3 oameni, multe idei pe-acest album / 4 ore de somn, 8 ore în studio, în rest pe drum / 7 ani de vise, cam 12 agende scrise, / Un public și-am reanimat hip-hop-ul când acesta murise / Peste 500 de beat-uri; Piese? Peste 40 de titluri / Tutun? Epuizam pe seară o brichetă și 5 chibrituri / Percepe sunetul, e clar, CTC dă, nu cere / Ascultă-l tot cu sufletul, asta-i doar o introducere”. Al doilea track este „Vorbe din context”, în colaborare cu Cedry2k, deja celebru pentru tehnica lirică, o piesă de prezentare prin care fiecare MC se prezintă cu propria sa strofă, ca un statement în versuri care emite clar poziționarea trupei. Înaintea fiecărei strofe, DJ Paul scratch-uiește versuri de pe melodiile anterioare ale artiștilor, ca un soi de intro, iar fiecare artist își exprimă crezul, primul fiind L Doc: „Trimit verbe acerbe-n plebe, plasma fierbe / Nu mă joc pe loc scuip foc pe trei guri, ca Cerber”, urmat de pugilistul liric, Cedry2k: „Șansele-s practic zero să te aperi de flux și când vezi cât de mare e / Scoţi ultimul răcnet ca o marcă de maşini de lux, fraiere”, în timp ce Deliric își deschide strofa prin: „Dacă limita e cerul, eu-s deja cu capu-n nori / Vad lumea in culori, dar viaţa-i albă-neagră, risc şi joc în grabă”, cu Vlad Dobrescu care încheie piesa: „Eu n-am nevoie de falsă prietenie / Îmi câştig singur pâinea şi ghici ce? Tu n-ai voie să fii pe felie!”. 

Aceștia ating și teme sociale, precum manpiularea prin televiziune, în piesa „TV”: „Vrei să-ți spun ce ești? Un sclav care și-a cumpărat stăpân / Adevărul n-are preț, d-aia n-am de-ales și-ți vând minciuni”. Piesa este în colaborare cu raku, a cărui strofă utilizează monorima: „De când la TV e promovată c*rva din femeie / Puștoaice cu acnee se sparg noaptea pe alee / O mamă copilului meu cu greu zăresc prin cornee / Când orice zdreanță-l vrea pe prințul din clip în turnee / […] / Emisiuni S.F. fac OZN dintr-o scânteie / De-asta mulți așteaptă salvarea din Calea Lactee / Un candidat prezentat în curcubee / Vă stoarce de vă curge sânge din orhidee”. O altă piesă socială este „București”, în care cel mai mare oraș din România este creionat de L Doc astfel: „Bun venit în capitală / Locul unde faci venit fără școală…”, Deliric1 continuând cu: „…unde potofelul tău coboară din tramvai înainte cu o stație…”, iar Vlad Dobrescu descrie orașul pesimist: „În spatele figurilor banale / Se ascunde adevărul că București e un mare spital de boli mintale”. Colaboratori pe această piesă sunt K-Gula și Nai’ghba, care spun că „Bucureștiul este casa, buticul de la colț e masa / Nevastă-ta-i amantă, destinul tău e dat în mantă”, iar ca o concluzie: „Bucureștiul te-nvață să lupți apoi înveți să pierzi singur / Totuși n-aș vrea să fiu în altă parte, sunt sigur”.

Alte mesaje de pe „Dificultăți tehnice” sunt motivaționale, în piesa „Pentru cine”, ca o dedicație pentru fiecare ascultător dedicat culturii hip-hop: „Pentru cei ce își îngrijesc CD-ul, parcă-şi cresc fiul / E pentru acei ce știu pe dinafară ce spune MC-ul / E pentru acel DJ, sărac, lipsit de orice / Care-şi face ac, dintr-un arc, ca să bage scratch-uri pe-o voce […] E pentru fiecare, care se crede-n stare să ajungă aici / Pentru acei oarecare, care trăiesc cu hip-hop, de mici”. „Orice”, melodie care a beneficiat și de videoclip, în colaborare cu Nwanda și J. Yolo, oferă un mesaj pozitiv de a lupta împotriva încercărilor destinului, iar „Nu știi” descrie războiul dintre grafferi și lege, experiența și fervoarea lui Broke aka Deliric1 referitoare la domeniu regăsindu-se în versurile: „Sunt vandal sau artist? Intru-n scandal sau asist? / Văd lumea altfel, sunt un pericol doar că exist / Obișnuiți cu tonuri de gri, se tem de culori / E ca și cum te ai teme de flori, / Că te-ai obișnuit cu un teren arid / Vapori de aerosol eliberați din vid, devin din lichid – solid / Apoi ajung să prindă viață pe pereți, / Iar voi le-o curmați doar pentru că nu-nțelegeți!

O temă predilectă este cea a consumului de marijuana, prin piesa „Interzis nefumătorilor”, cu metafore precum: „Mi se rupe filmul des de zici că am probleme cu cablul”. În același timp, subiectul este descris și din cealaltă perspectivă, când legea contravine activității recreative a artiștilor: „Percepuți drept cei mai răi, primim tratamentul de rigoare / Patruzeci de grade la umbră, eu tot nu vreau la răcoare / Ochiul legii-i atins de miopie, se pare / Că nu există nici o dioptrie, să repare grava eroare / […] / Legea sunt ei, ce ușor se cumpără legea pe câțiva lei / Imaginează-ți ce poți să faci, când te bagi cu bani grei” (L Doc), în timp ce Vlad Dobrescu exclamă: „Nu vreau să omor pe nimeni, numai celulele cenușii! / Ceea ce nu-i un motiv să vizitezi celule de pe la secții […] Vreau să-mi aprind un joint gros, fără teamă că mă miros, / Da’ până atunci sunt considerat un criminal periculos”.

Albumul conține calambururi din belșug, piesa „Al 13-lea ceas” este o continuare a piesei în formula Facem Records de pe materialul trecut, iar punchline-urile nu lipsesc, de exemplu: „La câte piese au furat, m-ar fi bătut dacă jucam șah” sau „Eu caut silabe tonice, Vlad cu tobe sonice / C.T.C. sunt dați dracului ca jertfele demonice”, alături de aliterațiile lui Cedry2k: „Scuip pur și simplu perversiuni în averse / De versuri ce bulversează ireversibil sesiuni adverse / Față de care am aceleași aversiuni intense / Cu leziuni exprese că toți fac aceleași presiuni șterse / Dispersându-se prin diversiuni diverse / Eu aștept disensiuni să le fac leziuni de dimensiuni imense”. L Doc, solo pe piesa „Al 13-lea ceas” arată un masterclass al punchline-urilor, track-ul începând cu un freestyle înregistrat dintr-o sesiune live, probabil de la un concert, auzind după fiecare vers uralele publicului: „Mă p*ş pe ei de doctori docenți / După un battle cu L, n-ai drept de apel ca o cartelă fără cenți”, piesa conținând versuri ca: „Sunt tipul cu idei ce i se-nvârt în cap, ca trupa Simplu” sau „De ce-n fiecare piesă de pe album ești pe lângă subiect, ca un atribut”, în timp ce cascadele verbale inundă strofa prin: „Un nou show, un nou flow, ți-aducem drept cadou / Data viitoare când mă vezi, să-ți faci cruce… și cavou!”. Piesa „Reanimare 101” poziționează CTC-ul ca pe niște vajnici paji ce apără genul muzical, iar materialul rămâne un clasic pentru hip-hop-ul autohton.

Cei trei artiști și-au început carierele solo după episodul albumului „Dificultăți tehnice”, însă au continuat să meargă împreună în concerte. Vlad Dobrescu a lansat un singur album, în 2015, sub numele de „În sfârșit” (conform MC-ului, fiind reacția pe care o va avea când albumul va fi lansat), considerat de asemenea un material demn de hall of fame-ul rap-ului românesc. Colegii săi, în schimb, au un portofoliu mai stufos, Deliric cu 4 materiale la activ: „ITP” (2011), „Delicatese (Mixtape)” (2013), respectiv două albume colaborative cu producătorul Silent Strike în 2016 și 2019, denumite fără echivoc „Deliric x Silent Strike” și Deliric x Silent Strike II”. Cele mai multe materiale îi aparțin lui DOC, cu 5 LP-uri și 3 mixtape-uri: „Scăpat de sub control” (2010), „Rapcapitulare (Mixtape)” (2011), „Lucrare de control” (2011), „Trailer (Mixtape)”, „DOC și Motzu în HD” (2015, alături de de Motzu), “Eu” (2018), „XL (Mixtape)” (2021) și „DOCTATĂ” (2021). Ajunși deja la statutul de legende, având deja hit-uri atât în online, cât și la TV sau radio, singura speranță a publicului românesc în acest punct este ca trupa CTC să lanseze un al doilea album în această formulă.

CITEȘTE ȘI

Hip-Gnoză #8 – VERITASAGA

DJ Sonia, Dribble, Praetor și Jhivago au reprezentat formația VeritaSaga, una dintre puținele formații care abordau alte subiecte în anii 2000, mult mai personale și vulnerabile, față de clasica traducere a dialectului transoceanic cu care hip-hop-ul autohton era amprentat atunci. Inițial sub numele de Triada, fără DJ Sonia, ca mai apoi să treacă la numele care i-a consacrat, cu o

Citește mai mult »

Hip-Gnoză #6 – Specii

Specii este una dintre formațiile de hip-hop care și-au lăsat o amprentă de neșters în timeline-ul muzicii autohtone din secolul 21. Într-o perpetuă formulă de 2+1, doi MC-i și un producător, doi constănțeni și un bârlădean, „două fecioare și o balanță” (cum spune unul dintre artiștii trupei într-un freestyle), Chimie, Dragonu’ AKA 47 și gAZAh și-au unit forțele pentru un

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: