c
reditorial
Cincisprezece lei
Cincisprezece lei. Atât cheltuiește un român pe cărți într-un an întreg. Ceva mai puțin de-un pachet de țigări. Tentația imediată e legătura directă: nu citesc, votează prost! Simplu și satisfăcător, doar că profund greșit. Germania anilor ’30 citea. Vienezii citeau Mann și au votat exact cum știm cu toții că au votat. Cartea ca antidot la demagogie e o poveste pe care și-o spun oamenii care citesc, ca să se simtă importanți. Numai că nu despre asta e vorba.
Cartea — orice carte serioasă, nu neapărat literatură — te antrenează să stai cu o idee complicată mai mult de treizeci de secunde. Te obișnuiește cu contradicția, cu faptul că un om poate avea dreptate și să fie în același timp mărginit, că o cauză poate fi justă și metodele ei dezastruoase. Te imunizează nu împotriva răului, ci împotriva simplității excesive.
Aventurierul politic vinde exact simplitate excesivă. Ăsta e produsul lui, testat îndelung. Trădătorii sunt de vină. Soluția e la îndemână.
a
rtistocrat
a
rhitect
Experiența orașului – dimensiunea sa umană
Într-una dintre călătoriile mele recente am ajuns în Gran Canaria. Dincolo de spectacolul natural, insula, cu realitatea sa geografică, produce o condiție urbană aparte: limita fizică, imposibil de depășit, devine un factor determinant în organizarea orașelor. Nu există expansiune nelimitată, nu există un „afară” sau „dincolo” în sensul realității de pe continent. Orașul este obligat să concentreze, să suprapună, să negocieze.
i
nterviu
Poezie facilă sau poezie cu tâlc? – Interviu cu Andrew Davidson-Novosivschei
Se spune despre scriitorii care aleg să se exprime într-o altă limbă decât cea nativă că dobândesc un fel de mecanism de apărare împotriva balastului lingvistic, iar textele lor capătă mai multă greutate semantică. Un poet care a ales să scrie nu doar în engleză, ci și în română este Andrew Davidson-Novosivschei, profesor și traducător, venit din Arizona în București din 2015. Publică poezie în Poesis International, Tribuna, Apricity Press, Poetic Stand și altele. În 2024, Andrew Davidson-Novosivschei a debutat editorial cu un volum de poeme în limba română, intitulat Inimă leneșă și publicat la Dezarticulat Books, restituind un imaginar poetic jucăuș, ritmat de inteligență artistică și de poeme scurte și simple doar în aparență.
t
ext pistols
c
ronice
Cana de polipropilenă
Erau șase: una mov, una galben-închis, una de-un maro hidos, una albastră, una verde și una roșu cravată-de-pionier. Un set de căni de camping, din polipropilenă, cumpărate din magazinul Auto Moto Velo Sport, de la etajul patru al proto-mall-ului Unirea, cândva în ultimii ani de comunism. Nu se mai știe cine le-a cumpărat.
„Însemnări pe tivul fustei” – o devenire
Volumul de debut al Ancăi-Ioana Câdă, Însemnări pe tivul fustei, apărut în colecția Pocket a Editurii ART, sub coordonarea lui Mihók Tamás, construiește un traseu poetic în două secvențe distincte, unite printr-un filon biografic dens și printr-o tensiune constantă între memorie și identitate.
Între bebop și dezagregare
Este dificil de realizat în poezie un echilibru între construcție și conținut, care să împletească în mod natural ludicul, ironicul și melodicul, cu anxietatea, fatalismul și depresia ce rezultă din coliziunea a două dimensiuni fundamentale: cea a spațiului social și cea a spațiului familial, sau individual.
Un roman epistolar despre fascinantul heteromorfism pasolinian
Întâmplarea face să fi descoperit cartea Daciei Maraini, Dragă Pier Paolo, pe raftul cu volume disponibile la intrare în toaleta scriitorilor…
a
rta la perete
Florentin Sîrbu „se cuibărește” la Muzeul Țăranului
Florentin Sîrbu, cu o formație de ceramist, este un artist complex, care se exprimă în diverse medii, astfel că expoziția a inclus deopotrivă pictură, colaj, ceramică și instalație. Noțiunea de cuib a constituit nucleul conceptual în jurul căruia s-a construit demersul artistic. În viziunea lui Florentin Sîrbu, cuibul capătă două semnificații antagonice: pe de o parte, simbolizează zona de confort pe care o numim „acasă”, loc al refugiului ideal, iar, pe de altă parte, este asociat ideii de colivie, de carceră în care suntem constrânși să trăim. După cum sugerează și titlul expoziției, dincolo de aceste conotații legate de spațiul fizic, cuibul funcționează și ca metaforă a spațiului psihic, fiind astfel echivalat cu propriile gânduri, cele care pot deschide calea maximei libertăți sau, dimpotrivă, creează premisele retragerii în universul interior și ridică zidurile autoizolării.
a
telier de traducere
Wallace STEVENS
Wallace Stevens (1879-1955) a fost un important poet modernist american, cu studii la Harvard și la New York Law School. Printre cele mai cunoscute volume de poezie ale lui Stevens se numără Harmonium (1923), Ideas of Order (1936), The Man with the Blue Guitar (1937), The Auroras of Autumn (1950). Pentru Collected Poems, apărută în anul dinaintea morții, a primit Premiul Pulitzer pentru Poezie și National Book Award for Poetry.
Enormi STATIONIS
Enormi Stationis (n. 1983) este pseudonimul lui Bartosz Radomski, absolvent de Filologie clasică la Universitatea din Varşovia, istoric al ideilor, poet şi traducător din literatura clasică și literatura română. Este doctorand al Institutului de Studii Clasice de la Universitatea din Varşovia, membru al Asociaţiei Filologice din Polonia și membru al Asociaţiei Autorilor Polonezi. Poeziile sale au apărut în numeroase antologii şi reviste de poezie.
Sara FABJAN
Sara Fabjan (n. 1992) încearcă să găsească echilibrul între știință și literatură, fiind licențiată în psihologie, a terminat un masterat în științe cognitive, iar momentan este pe cale să încheie un doctorat în psihologie. A făcut parte din redacția revistei literare Novi zvon din Ljubljana, care ulterior și-a schimbat numele în Nebulae. Volumul ei de debut, Zaroletano [Cu oblonul tras], a apărut în 2023.
m
elo
Sava Pădureanu – un muzician lăutar din alte vremuri
În timpul vechiului regim, lăutarii au trăit o dublă existență. Pe de o parte, erau un element important în vitrina culturală a statului prin meșteșugul cu care interpretau muzica. Pe de altă parte, regimul comunist îi marginaliza pe criterii etnice, fiind atenți la felul în care își trăiau viețile.
s
tem
Scurte considerații despre timp (XXXVI)
În 1925 Einstein a fost oficial invitat în Argentina pentru o serie de conferințe, mese rotunde și interviuri. Cadrul întâlnirilor și al dineurilor care le-au urmat a fost elegantul hotel Savoy din Buenos Aires, unde acum unul dintre lifturi se numește liftul Einstein. În momentul în care pășești în el, tot peretele din față te copleșește, fiind de fapt o poză a lui Einstein cu autograf.
a
ctualitatea
Rubrici
Arhivă tipar
p
elicule
Cronica unei iubiri (dez)lănțuite
Titlul e înșelător, ceea ce urmează să citiți nu este o cronică, ci o scrisoare de dragoste către Muzeul inocenței, cartea în care am citit cea mai frumoasă descriere a sărutului și cele mai dureroase și amănunțite relatări ale suferințelor din iubire.
Natură moartă cu oameni morți pe dinăuntru
Am fost la premiera filmului Un loc sigur, debutul în lungmetraj al prozatoarei Cecilia Ștefănescu pentru ca tu să nu trebuiască să o faci prea curând. Că nu-mi imaginez profilul spectatorului ideal, care să nu fi ieșit răvășit, descumpănit și realmente confuz de la el. Cu impresia că a văzut mult prea multe pentru cât a înțeles, dacă era ceva de înțeles.
f
otograme
d
ebut
Mara MIHAI
Mara Mihai (n. 2001, Constanța) este absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și masterandă la CESI (Centrul de Excelență în Studiul Imaginii). Scrie poezie din 2020, de-a lungul timpului publicând texte în diferite reviste și platforme literare, precum și în antologia Aripile cenușii ale păsărilor pe liniile de înaltă tensiune (Mornin’ Poets II) (Brumar, 2024).