Revista Tomis

c

reditorial

Stranietatea Lumii

Am onoarea să susțin rubrica STEM în revista Tomis, iar astăzi mi se încredințează un editorial. Dacă ați fost alături de mine până acum, știți deja că, în episoadele trecute, ne-am aventurat în adâncurile universului mare, ghidați de relativitate, și în lumea incredibil de mică a particulelor și undelor, ghidați de mecanica cuantică. Acolo unde universul își dezvăluie cele mai ascunse și bizare secrete. Iar editorialul va fi despre „stranietatea lumii”…

a

rtistrocrat

a

rhitect

Iedera, calcanul din beton aparent și arta rupestră urbană. Arhitectura: potențată, corectată sau anulată de graffitti art?

„Pentru clădirile urâte există întotdeauna iedera” circula mai demult o vorbă aproximativă pe care, cu toată căutarea instantanee digitală de astăzi, nu o pot atribui cuiva anume. Să fi fost poate Oscar Wilde, Bernard Shaw sau mai degrabă Mark Twain printre cei care ar fi putut născoci maxima glumeață? Posibil că nu puțini dintre noi își pot imagina ceva mai frumos decât un peisaj mediteraneean, care are undeva în fundal și o vilă romană clasică învăluită – fie și doar parțial – în iederă. Constanța a avut propriul său astfel de edificiu reper, iar corpul central al Universității Ovidius părea a deține un pedigree academic mai nobil atunci când nișa urbană de pe bulevardul Mamaia afișa în culise pereții săi tapetați cu iaedera helix. Sigur, lăsând romantismul la o parte, plantele cățărătoare pot deveni de multe ori o adevărată pacoste pentru fațadele unei construcții istorice, distrugând ornamentația pe lângă multe altele, reprezintă și acesta un aspect, unul deloc neglijabil. Dar nu iedera de pe case constituie subiectul prezentului text, ci o translatare înspre vremurile prezente a acestei idei de „tratament” pentru edificiile văzute ca fiind inestetice sau, dacă nu întru totul respingătoare, atunci cel puțin lipsindu-le „acel ceva” artistic: graffitti art.

a

rta la perete

Banchetul picturii pure: retrospectiva Gheorghe I. Anghel

Programul expozițional 2025 al Muzeului de Artă Constanța a debutat în forță cu expoziția pictorului Gheorghe I. Anghel (1938–2024), prima retrospectivă postumă a artistului. Deschisă în perioada 15 ianuarie–2 martie, în cele patru săli de la parter, expoziția a fost vernisată în data de 5 februarie, în prezența unui public numeros și a unor distinși vorbitori.  

a

telier de traducere

Maud JOIRET

Maud Joiret (n. 1986, Bruxelles) este poetă, performeră și editorialistă, colaboratoare la Le Carnet et les Instants. A publicat volumele de poezie: Cobalt (2019, pentru care a primit premiul de debut al Federației Wallonie-Bruxelles); Jerk (2022); Marées vaches (2023, din care face parte poemul care urmează) și Interludes marins (2023). A fost invitată anul trecut la Festivalul Internațional de Poezie București.

Valery LARBAUD

Valéry Larbaud (1881-1957) s-a născut într-o familie avută din Vichy, iar averea părinților săi i-a permis să ducă o viață de călător și dandy, rămânând una dintre figurile cele mai fascinante și admirate ale epocii sale. A publicat pe spezele sale în 1908 volumul de poeme Poèmes par un riche amateur, semnat A.O. Barnabooth, carte ce a rămas o bornă a modernității poetice europene. Vorbea șase limbi și a contribuit în mod decisiv la traducerea în limba franceză a lui Coleridge, Whitman și Joyce.

t

ext pistols

Gabriela TOMA

albastrul inițial sunt zile pline și lungi,corpul tatălui meu se micșorează, mișcările lui sunt tot mai lente,busola este îndreptată spre cel mai pașnic loc din

Șerban AXINTE

Vom fi și noi primitivi cândva I să știi. îmi amintesc destul de multe scene cu tine.e una pe care chiar n-amcum s-o uit. mi-o

Mihail Lucian FLORESCU

California Dreamin’ eu și fluturelefluturele și eueu sunt fluturelefluturele e eu cel mai mare incendiu de vegetație din istoria statului California a fost declanșat de

Romina HAMZEU

e timpul să fii real arată-mi care sunt lucrurile pentru caremilitezi și cum îți dresezi frica aruncă totul în mașina de spălatinimi apropie-te de cei

Albert DENN

1 m-a întrebat un ompe ce lume trăiescm-am uitat la el și-am dat din capca atunci când spui că ai înțelesdar nici măcar n-ai auzitaștept

Paul MIHALACHE

Nora Prima oară fugise de acasă la șapte ani, ca să n-o omoare mă-sa-n bătaie după ce-o prinsese mâncând șopârle. Mi-a spus-o pe tonul cel

c

ronice

Căutând Cerul (și „alte ceruri”) de prin oameni

Recentele întâlniri de la Galați și Brăila cu scriitorul Radu Sergiu Ruba mi-au confirmat convingerile date de convorbirile mai vechi cu domnia sa: omul chiar își trăiește propria literatură, ar putea fi unul dintre acei oameni-carte pe care îi întâlnești prin distopia lui Ray Bradbury, 451º Fahrenheit.

Calea Jaguarului 

Am încercat și eu ce a încercat personajul lui Mihai Măniuțiu (Calea Jaguarului, Humanitas, 2024), doar că lui i-a ieșit, iar mie nu. „Personaj”… și nu prea. E mai mult o Voce Narativă care n-are nicio greață să se suprapună autorului romanului, nu știu dacă până la identificare, dar nu prea departe. Lui Măniuțiu nu pare să-i pese: „Vreți ca în Scriitor să mă vedeți pe mine, maestrul Mihai Măniuțiu?

Psihologia Fake News

Coordonatorii acestui volum, publicat de editura Trei în 2021, Reiner Greifeneder, Mariela E. Jaffé, Eryn J. Newman și Norbert Schwarz, toți activând în zona psihologiei sociale, a celei de marketing, a științelor politice și a științelor informației, abordează fundamentele conceptului de „știri false” (fake news) explicând ce reprezintă, de ce a devenit o problemă semnificativă…

Deziluzionare

Ador să scriu texte care combină mai multe genuri, care nu se supun unor convenții, care ies din normă. Îl urăsc pe Procust și, chiar dacă mă pot adecva fără probleme, stăpânind și teoria, și practica, nu rezist tentației de a întinde un picior, o mână, o frază, sfidând tăișul și amenințarea cuțitului.

Inoxidabil. Realist. Terifiant.

Poemul care ar putea face racordul dintre Inoxidabil (Casa de Editură Max Blecher, 2024) și cartea de acum 10 ani a lui Constantin Iftime, Elefantul de câmpie, este „Spre lumea noastră nouă”, care atunci se numea „Există un drum al sclavilor infinitezimali încrustat în poezia actuală”.

m

elo

Karen Carpenter – o toboșară cunoscută mai mult pentru vocea sa

A doua jumătate a secolului al douăzecilea a fost ca o erupție în domeniul artei sonore. Descoperirile tehnologice duceau la apariția unor instrumente muzicale noi sau la remodelarea celor vechi. Tehnicile noi de compoziție ofereau perspective proaspete asupra muzicii. Dispozitivele de stocare și redare a sunetului din ce în ce mai performante deschideau drumul spre experiențe inedite ale publicului în privința audiției muzicale.

p

elicule

MOROMEȚII 3 PRO MAX. Siliștea, glumești?

Pe 18 noiembrie am fost la avanpremiera filmului Moromeții 3, regia Stere Gulea, cu Alex Călin, Olimpia Melinte, Mara Bugarin și Horațiu Mălăele, la Cinema City AFI Cotroceni.

Drepturi și libertăți

Baby Reindeer (2024), o asociere inedită de comedie neagră și thriller, este regizat de Weronika Tofilska și Josephine Bornebusch, fiind adaptat după autobiograficul one-man show ce i-a adus notorietatea lui Richard Gadd, alături de care evoluează Jessica Gunning, Nava Mau și Tom Goodman-Hill.

i

nterviu

s

tem

r

eclamă