Revista Tomis

O țară în slujba impostorilor

Într-o țară în care piața de carte este la pământ, comparativ cu oricare alta din Uniunea Europeană – per total, proporțional cu populația, pe orice indicatori și orice criterii vreți dumneavoastră –, este un comic paradox că a ajuns o modă, o cutumă campania electorală prezidențială prin cărți „scrise” de candidat. Sau care vor fi scrise. Este așa o perversă bătaie de joc să te faci că tu crezi și să vrei să-i faci și pe alții să creadă că o persoană categoric lipsită de posibilitatea de a lega două vorbe coerente și pentru care a fost pusă în operă o mizerabilă farsă juridico-polițienească ca să-i ascundă plagiatul din teza de doctorat ar fi capabilă să scrie o carte, pe orice subiect, dar mai ales una memorialistică. Sau poate ar trebui să spun autohagiografică… 

O țară în slujba impostorilor

Într-o țară în care piața de carte este la pământ, comparativ cu oricare alta din Uniunea Europeană – per total, proporțional cu populația, pe orice indicatori și orice criterii vreți dumneavoastră –, este un comic paradox că a ajuns o modă, o cutumă campania electorală prezidențială prin cărți „scrise” de candidat. Sau care vor fi scrise. Este așa o perversă bătaie de joc să te faci că tu crezi și să vrei să-i faci și pe alții să creadă că o persoană categoric lipsită de posibilitatea de a lega două vorbe coerente și pentru care a fost pusă în operă o mizerabilă farsă juridico-polițienească ca să-i ascundă plagiatul din teza de doctorat ar fi capabilă să scrie o carte, pe orice subiect, dar mai ales una memorialistică. Sau poate ar trebui să spun autohagiografică… 

Cosmin PERȚA

Privi orizontul și orizontul era plat. Nicio curbură. Un lan de grâu. Și ăla nici măcar nu foșnea. 
După ce a trecut prin săptămâna de acomodare și instructaj, Adrian a fost înregimentat și trimis cu o unitate mobilă pe front, în zona fierbinte. A trecut ușor prin toate filtrele…

Cristina CHIRA

Scrisoare către Tracy Chapman

Era septembrie, iar eu stăteam pe o piatră la ieșirea dintr-un sat în apropierea graniței dintre România și Bulgaria. Aveam pe mine o ie albă care aducea cu bluzele indiene la modă în perioada hippie, în brațe o geantă de voiaj pe care mi-o făcuse mama dintr-o pereche de blugi vechi…

Poate că arhitectura nu a presupus niciodată o definiție mai exterioară, mai non referențială, care să nu îi fie proprie, dar care să o cuprindă totodată pe de-a întregul, decât versul poetului romantic german Friedrich Hölderlin: „Plin de merite şi totuşi în chip poetic, locuieşte Omul pe acest pământ”. De la această exprimare a esenței poeziei în fapt îi datorăm lui Martin Heidegger – fiindcă acesta din urmă este cel care a construit conceptual masiv pe fundamentul liric al lui Hölderlin mai departe – o arheologie lingvistică ce definește o parte semnificativă a arhitecturii de aproape jumătate de veac.

Chip poetic ce locuiește omul în. Casa de pe limite.

Poate că arhitectura nu a presupus niciodată o definiție mai exterioară, mai non referențială, care să nu îi fie proprie, dar care să o cuprindă totodată pe de-a întregul, decât versul poetului romantic german Friedrich Hölderlin: „Plin de merite şi totuşi în chip poetic, locuieşte Omul pe acest pământ”. De la această exprimare a esenței poeziei în fapt îi datorăm lui Martin Heidegger – fiindcă acesta din urmă este cel care a construit conceptual masiv pe fundamentul liric al lui Hölderlin mai departe – o arheologie lingvistică ce definește o parte semnificativă a arhitecturii de aproape jumătate de veac.

Ioana Lavinia Streinu: Topocentru

Cuplul de artiști format din Ioana Lavinia Streinu, pictor ca formație, și Eusebio Spînu, ceramist, funcționează după legile simbiozei și simetriei. Ei și-au împrumutat unul altuia tehnica predilectă de lucru, astfel încât pictorița a experimentat ceramica, iar ceramistul s-a apropiat de pictură. Pentru amândoi desenul este o pasiune comună, fie practicat ca gen autonom, fie sub forma unor schițe pregătitoare, prin care notează idei compoziționale pentru viitoare lucrări de pictură sau ceramică. 

Ioana Lavinia Streinu: Topocentru

Cuplul de artiști format din Ioana Lavinia Streinu, pictor ca formație, și Eusebio Spînu, ceramist, funcționează după legile simbiozei și simetriei. Ei și-au împrumutat unul altuia tehnica predilectă de lucru, astfel încât pictorița a experimentat ceramica, iar ceramistul s-a apropiat de pictură. Pentru amândoi desenul este o pasiune comună, fie practicat ca gen autonom, fie sub forma unor schițe pregătitoare, prin care notează idei compoziționale pentru viitoare lucrări de pictură sau ceramică. 

Două ore cu pauză de la prejudecăți

Să-l aduci pe scenă, în 2024, într-un mod credibil și contemporan, pe Domnu’ Trandafir din „programă”, făcându-l pe desuetul Sadoveanu să critice subfinanțarea educației românești de azi și dintotdeauna, mi se pare, dacă vreți, culmea teatrului, așa că pornesc de aici textul de față, despre Două ore cu pauză, unul dintre cele mai bune spectacole din SEAS 2024 (Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului).

Ioana GEACĂR

e toată lumea aici?

doi oameni coboară scările cu o singură umbră profilată pe zid
suntem victimele consumerismului trage-mă de urechi scoate-mă la suprafață
un individ întors cu spatele spre mine
pe perete umbra lui cu arma îndreptată spre el…

Ioana LAVINIA

Ioana Lavinia este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara. În 2023 a câștigat Marele Premiu Apolodor la etapa națională a concursului de poezie „Gellu Naum”, arătând o maturitate întâlnită mai rar la un poet de numai 16 ani. Precocitatea ei, temele pe care le explorează și stăpânirea mijloacelor de expresie îmi amintesc de tânăra Ruxandra Novac, devenită, o dată cu Ecograffiti, unul dintre cei mai admirați poeți ai ultimilor douăzeci de ani. Cred că până la sfârșitul deceniului vom vedea un debut puternic și relevant al Ioanei Lavinia…

Alexandru-Codruț IVAȘCU

În dimineața aceea m-am hotărât să fac o plimbare scurtă. Abia se potolise ploaia. Câteva picături încă mai picau din cer. Îmi plăcea să cred că sunt ca niște mici binecuvântări, că ceea ce ating în coborâre se va vindeca. O picătură cădea pe afaltul încins și scotea căldura din el. O altă picătură cădea pe o frunză cu marginile maro și o înverzea. Poate undeva, o picătură cădea pe un bolnav și el se însănătoșea. Eu treceam printre picături, neatins, ocolindu-le sau poate ocolindu-mă…

Maria STADNICKA

Maria Stadnicka a trăit între 1996 și 2003 la Iași și la Botoșani. Prezentă în antologia grupării ieșene Club 8, oZone Friendly. Iași. Reconfigurări literare (2002), emigrează în Marea Britanie, unde devine scriitoare și jurnalistă de limbă engleză, publicând mai multe volume de poezie și scrieri experimentale, printre care The Unmoving (2018), SOMNIA (2020) și Buried Gods Metal Prophets (2021), din care fac parte poemele ce urmează.

Michal AJVAZ

Michal Ajvaz (n. 1949, Praga) a debutat cu volumul de poezie Vražda v hotelu Intercontinental (Crimă la Hotel Intercontinental, 1989, 2000, 2012), din care face parte poemul „Turiști”, devenind cunoscut în următoarele trei decenii îndeosebi ca romancier și eseist. Pentru cărțile sale, traduse în 24 de limbi, a primit câteva dintre cele mai importante premii literare cehești (Premiul Jaroslav Seifert, Premiul Magnesia Litera și Premiul de Stat pentru Literatură).

AES ALIENUM SAU BEAT-UL SATULUI GLOBAL ÎN DEEP-BERCENI

Deși „testat pe piață” mai întâi în cadrul unor improv-uri poetico-muzicale în cadrul cărora Mihók Tamás a performat alături de artiști solo sau trupe experimentale, aparent destinat mai degrabă forului public decât lecturii tradiționale, Aes Alienum are un beat propriu, apăsat, citadin, poate chiar mai pregnant atunci când este ascultat a cappella sau chiar citit „fără glas” – pe principiul lui legere sibi (cum se spunea despre primii călugări medievali care studiau scriptura fără să o și recite concomitent).

Fantomele câtor chipuri?

Călătoarea nocturnă: Gânduri despre experiența îmbătrânirii (Humanitas, 2023) a scriitoarei, eseistei, jurnalistei și producătoarei radio/TV Laure Adler este o explorare profundă și sensibilă a procesului îmbătrânirii. Cunoscută pentru abordările sale introspective și stilul literar poetic, Adler se angajează într-o reflecție personală și filosofică asupra vârstei, timpului, singurătății și sensului vieții. Când scrii o recenzie despre o carte care te află la mijlocul vieții, în care vezi primele semne ale înaintării în vârstă, nu e întru totul facil să te descentrezi din miezul propriei decăderi și să fii furat de stilul liric, dar nu lipsit de date statistice, pe care scriitoarea îl adoptă…

„M-am trezit cu întregul spectacol în brațe” – Emily Berry

Fără nicio îndoială, cele trei cărți de poezie scrise de Laura Francisca Pavel și apărute la OMG Publishing, Trucuri urbane (2022), Acțiuni și protocoale (2023) și Zona de surescitare (2024), compun cel mai ambițios, revitalizant și bine închegat proiect poetic românesc al ultimului deceniu. Sigur că în acest răstimp au fost publicate volume bune și foarte bune, cu profiluri tematice și/sau mize (estetice, identitar-)ideologice diferite…

Vasile Șirli – de la notorietatea din România comunistă la cariera internațională

Vasile Șirli este un nume prea puțin cunoscut în ziua de astăzi în țara noastră. El s-a născut în anul 1948 în județul Timiș, dar provine dintr-o familie de macedoneni cu origini în Cadrilater și Grecia. Ia primele lecții de pian în satul natal după care urmează studiile liceului de muzică și arte plastice din Timișoara. În paralel cu studiul muzicii clasice își cultivă gustul și stilul muzicilor de origine nord-americană, cântând în diverse localuri din capitala Banatului. Mai târziu a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. Aici i-a avut ca profesori printre alții pe Tudor Ciortea, Adrian Rațiu, Dinu Ciocan sau Viorel Cosma. După absolvire a fost angajat la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor iar mai apoi a fost director artistic al casei de discuri „Electrecord”. 

Iluzia adevărului

Prin Club Zero (2023), regizoarea de origine austriacă Jessica Hausner arată derapajele unui sistem educațional marcat de lipsa de comunicare între copii și părinți și faptul că, în definitiv, orice curriculă școlară poate deveni problematică. Scenariul, semnat de Hausner și de Géraldine Bajard, îi aduce împreună pe actrița australiancă Mia Wasikowska (în rolul profesoarei Novak), pe francezii Mathieu Demy și Elsa Zylberstein (în rolul părinților Elsei, una dintre adolescentele înscrise la noul curs de educație alimentară, ținut de domnișoara Novak) și pe actrița de origine daneză Sidse Babett Knudsen, cunoscută mai cu seamă pentru interpretarea liderului politic Birgitte Nyborg din seria Borgen – 2010-2022. 

Scurte considerații despre timp (XIX)

Spuneam în episodul trecut că există o săgeată a timpului. Să dăm un exemplu, cel clasic, al cănii de cafea. Să presupunem că stau la masă și-mi beau cafeaua. Când, însă, așez pe farfurioară în mod neglijent cana ea se răstoarnă, cade pe podeaua bucătăriei, se sparge și lichidul se răspândește pe jos. 

Ordinea lucrurilor este clară: cana cu cafea în ea (încă întreagă) în mâna mea, cana care cade, cana care se sparge izbindu-se de podea, transformându-se în cioburi și răspândind lichidul din ea.

Rubrică susținută de

logo-DB-simplu-orizontal