Revista Tomis

c

reditorial

Cincisprezece lei. Atât cheltuiește un român pe cărți într-un an întreg. Ceva mai puțin de-un pachet de țigări. Tentația imediată e legătura directă: nu citesc, votează prost! Simplu și satisfăcător, doar că profund greșit. Germania anilor ’30 citea. Vienezii citeau Mann și au votat exact cum știm cu toții că au votat. Cartea ca antidot la demagogie e o poveste pe care și-o spun oamenii care citesc, ca să se simtă importanți. Numai că nu despre asta e vorba.

Cartea — orice carte serioasă, nu neapărat literatură — te antrenează să stai cu o idee complicată mai mult de treizeci de secunde. Te obișnuiește cu contradicția, cu faptul că un om poate avea dreptate și să fie în același timp mărginit, că o cauză poate fi justă și metodele ei dezastruoase. Te imunizează nu împotriva răului, ci împotriva simplității excesive.

Aventurierul politic vinde exact simplitate excesivă. Ăsta e produsul lui, testat îndelung. Trădătorii sunt de vină. Soluția e la îndemână. 

Continuă textul

a

rhitect

Experiența orașului – dimensiunea sa umană

Într-una dintre călătoriile mele recente am ajuns în Gran Canaria. Dincolo de spectacolul natural, insula, cu realitatea sa geografică, produce o condiție urbană aparte: limita fizică, imposibil de depășit, devine un factor determinant în organizarea orașelor. Nu există expansiune nelimitată, nu există un „afară” sau „dincolo” în sensul realității de pe continent. Orașul este obligat să concentreze, să suprapună, să negocieze.

i

nterviu

Poezie facilă sau poezie cu tâlc? – Interviu cu Andrew Davidson-Novosivschei

Se spune despre scriitorii care aleg să se exprime într-o altă limbă decât cea nativă că dobândesc un fel de mecanism de apărare împotriva balastului lingvistic, iar textele lor capătă mai multă greutate semantică. Un poet care a ales să scrie nu doar în engleză, ci și în română este Andrew Davidson-Novosivschei, profesor și traducător, venit din Arizona în București din 2015. Publică poezie în Poesis International, Tribuna, Apricity Press, Poetic Stand și altele. În 2024, Andrew Davidson-Novosivschei a debutat editorial cu un volum de poeme în limba română, intitulat Inimă leneșă și publicat la Dezarticulat Books, restituind un imaginar poetic jucăuș, ritmat de inteligență artistică și de poeme scurte și simple doar în aparență.

t

ext pistols

c

ronice

Cana de polipropilenă

Erau șase: una mov, una galben-închis, una de-un maro hidos, una albastră, una verde și una roșu cravată-de-pionier. Un set de căni de camping, din polipropilenă, cumpărate din magazinul Auto Moto Velo Sport, de la etajul patru al proto-mall-ului Unirea, cândva în ultimii ani de comunism. Nu se mai știe cine le-a cumpărat.

„Însemnări pe tivul fustei” – o devenire

Volumul de debut al Ancăi-Ioana Câdă, Însemnări pe tivul fustei, apărut în colecția Pocket a Editurii ART, sub coordonarea lui Mihók Tamás, construiește un traseu poetic în două secvențe distincte, unite printr-un filon biografic dens și printr-o tensiune constantă între memorie și identitate.

Între bebop și dezagregare

Este dificil de realizat în poezie un echilibru între construcție și conținut, care să împletească în mod natural ludicul, ironicul și melodicul, cu anxietatea, fatalismul și depresia ce rezultă din coliziunea a două dimensiuni fundamentale: cea a spațiului social și cea a spațiului familial, sau individual.

a

rta la perete

Florentin Sîrbu „se cuibărește” la Muzeul Țăranului 

Florentin Sîrbu, cu o formație de ceramist, este un artist complex, care se exprimă în diverse medii, astfel că expoziția a inclus deopotrivă pictură, colaj, ceramică și instalație. Noțiunea de cuib a constituit nucleul conceptual în jurul căruia s-a construit demersul artistic. În viziunea lui Florentin Sîrbu, cuibul capătă două semnificații antagonice: pe de o parte, simbolizează zona de confort pe care o numim „acasă”, loc al refugiului ideal, iar, pe de altă parte, este asociat ideii de colivie, de carceră în care suntem constrânși să trăim. După cum sugerează și titlul expoziției, dincolo de aceste conotații legate de spațiul fizic, cuibul funcționează și ca metaforă a spațiului psihic, fiind astfel echivalat cu propriile gânduri, cele care pot deschide calea maximei libertăți sau, dimpotrivă, creează premisele retragerii în universul interior și ridică zidurile autoizolării. 

a

telier de traducere

Láng ORSOLYA

Láng Orsolya (n. 1987, Satu Mare) este poetă, prozatoare, graficiană și regizoare. A publicat volumele Tejszobor (Statuie de lapte; microroman, 2015), Bordaköz (Spațiu intercostal, poezie, 2016), Pályamatricák (Viniete de autostradă, note de călătorie, 2020), Személyes okok (Motive personale, poezie, 2021) și Ház, délután (Casă, după-amiaza, poezie, 2024), acesta din urmă fiind și sursa traducerilor noastre. Trăiește la Budapesta.

Conrad AIKEN

Conrad Aiken (1889-1973) a fost un important poet american al secolului trecut, care a primit în 1929 Shelley Memorial Award, în 1930 Premiul Pulitzer, pentru Selected Poems, și National Book Award în 1954 pentru Collected Poems. Poet laureat al Statelor Unite ale Americii în 1950 și 1952, a fost nominalizat în 1973 la Premiul Nobel pentru Literatură, dar a murit cu câteva luni înainte ca decizia juriului să fie făcută publică. A publicat peste 40 de cărți, dintre care 28 de volume de poezie și antologii, 5 volume de proză scurtă și 5 romane.

José Marrero y CASTRO

José Marrero y Castro (n. 1959, Santa Cruz de Tenerife) este poet și promotor al mai multor proiecte editoriale (Cuadernos Insulares de Poesía, Narrativas Insulares, Documentos Alternativos, Poesía Mínima). A publicat, de-a lungul anilor, Prefacio (1980), La transmisión del silencio (1982), Poemas para lo descompuesto (carte-obiect, 1982), Anuario (2011), Las edades (2013), Las Lunas (2014), El sueño interrumpido (2018), Sobre el geranio con pose de deshielo (2018), La línea del horizonte (2022). 

m

elo

Sava Pădureanu – un muzician lăutar din alte vremuri

În timpul vechiului regim, lăutarii au trăit o dublă existență. Pe de o parte, erau un element important în vitrina culturală a statului prin meșteșugul cu care interpretau muzica. Pe de altă parte, regimul comunist îi marginaliza pe criterii etnice, fiind atenți la felul în care își trăiau viețile.

s

tem

Scurte considerații despre timp (XXXVII)

În 1925 Einstein a fost oficial invitat în Argentina pentru o serie de conferințe, mese rotunde și interviuri. Cadrul întâlnirilor și al dineurilor care le-au

p

elicule

Cronica unei iubiri (dez)lănțuite

Titlul e înșelător, ceea ce urmează să citiți nu este o cronică, ci o scrisoare de dragoste către Muzeul inocenței, cartea în care am citit cea mai frumoasă descriere a sărutului și cele mai dureroase și amănunțite relatări ale suferințelor din iubire. 

Natură moartă cu oameni morți pe dinăuntru

Am fost la premiera filmului Un loc sigur, debutul în lungmetraj al prozatoarei Cecilia Ștefănescu pentru ca tu să nu trebuiască să o faci prea curând. Că nu-mi imaginez profilul spectatorului ideal, care să nu fi ieșit răvășit, descumpănit și realmente confuz de la el. Cu impresia că a văzut mult prea multe pentru cât a înțeles, dacă era ceva de înțeles.

d

ebut

Marco MANOLESCU

Marco Manolescu este absolvent de Regie-Film și studiază la masteratul Arhive Audiovizuale: Prezervare și Curatoriere, din cadrul UNATC.