Dacă în primul articol al acestei rubrici l-am analizat pe MC-ul Deceneu, continuarea firească are să îl aducă în prim-plan pe Vexxatu’ Vexx, colaboratorul de pe legendara melodie “Din Sub” (analizată și ea în articolul anterior) și unul dintre cei mai diverși artiști pe care hip-hop-ul românesc i-a dat în toată istoria sa.
Andrei Ricinean și-a început cariera muzicală sub numele de Vexxatu’ Vexx, fiind originar din București, zona Gării de Nord. În zorii hip-hop-ului românesc, mai precis anii ’90, multe trupe răsăreau pe zi ce trece, însă puține reușeau să strălucească peste urbea locală și să aducă lumină în difuzoarele ascultătorilor peste ani și ani. Unul din aceste proiecte muzicale s-a numit “Delikt”, trupă formată în anul 1994 din Vexx, Brugner și DJ Sleek. Prima apariție pe un material oficial din partea formației este participarea la compilația “Marphă 2”, în 1997, cu unul dintre hit-urile underground ale anilor ’90 – “Marfă de preț”. Un an mai târziu apare și unicul album Delikt, sub numele de “Fără număr”, aducând un suflu nou hip-hop-ului din vremurile acelea și, ca să cităm însuși rapsodul, “lirici de înaltă natură spirituală”. Considerat un clasic al rap-ului indigen de natură boombap, albumul Delikt străbate teme diverse specifice vremurilor, de la cartierul de baștină până la dragostea vis-a-vis de genul muzical abordat, dar și piese ego-rap sau doar “ghidușii lirice”, cei doi MC-i fiind printre pionerii acestui stil de rap care avea în prim-plan calitatea versului, față de tot ceea ce se făcea în România pe atunci. Cei doi se completau în punchline-uri și exprimări comice, precum“Ridic cuvântul sus asumându-mi un risc / Acela de a face hernie de disc” (Vexxatu’ Vexx) sau “Pun degetul pe i și punctul pe rană” (Brugner), iar albumul a rămas în inimile pasionaților, pus la loc de cinste.
În ’99, Vexxatu’ și DJ Sleek lansează un nou proiect, de data această fără Brugner, iar schimbarea componenței aduce cu ea și schimbarea numelui, duo-ul de MC și DJ intitulându-se Methadon 3000. Inspirat din numele celui mai puternic medicament folosit împotriva heroinei, proiectul Methadon a venit ca un panaceu împotriva repetivității din muzica autohtonă, prin lansarea unui album de referință numit “Veriga lipsă”. Când toate hit-urile date în heavy-rotation din acei ani cântau doar despre flori, fete sau băieți, acest material a venit ca un tsunami liric, cu tematici privite din perspective neatinse până atunci de vreun alt MC. Cele 8 piese emblematice vorbesc deschis despre muzica hip-hop și epigonii săi, baladele comerciale de la radio, strada și regulile ei sau chiar destinul uman și metempsihoza. Printre acestea amintim “Decalogul” (o piesă conceptuală care exprimă în 10 porunci ce să faci și ce să nu când ajungi în preajma unei zone rău famate), “Ec, dui, tri me dusmanonghe (un, doi, trei dusmanii mei)” (venind cu o premieră, prima strofă hip-hop cântată în limba rromani, a doua strofă fiind în limba română) sau “O mână” (una din primele piese storytelling de la noi, având 4 părți – povestea femeii de serviciu de la bloc, paralela dintre hip-hop-erii fără principii și femeile de moravuri ușoare, decăderea unui băiat de bani gata și, în final, viziunea despre viață a autorului piesei). Negativele, produse de DJ Sleek aka Tata Urs, construiesc un univers muzical aparte, separat de orice zonă de producție care putea fi trecută drept similară, iar colaboratorii Piele și Deceneu de la trupa Getto Daci au un aport magistral pentru material, făcându-l să fie într-adevăr complet. Astfel, artistul afirmă în ultima piesă unicitatea sa: “Sunt eu, Vexxatu’ Vexx, un tip uman mult prea complex”, ridicând ștacheta liricii din rap-ul românesc prin acest album. De la comparații precum “Sunt ca un telefon public că vreau să-ți cadă fisa” sau “Ca Rama, Linco și Vizana, stau pe felie”, albumul abundă în jocuri de cuvinte care mai de care, inspirația primordială fiind una clară: „Spiritul suprem e singura muză.”
După Vexxatu’ Vexx, a urmat Norzeatic. Chiar deunăzi am întrebat un amic, pasionat al genului, care ar fi top 3 rapperi români pentru el? Răspunsul său a fost că în primii 3, Vexxatu’ și Norzeatic ar merita două locuri. De ce? Pentru că, într-adevăr, putem considera că sunt doi MC-i distincți, care doar împart aceeași voce. Odată cu șlefuirea abilităților lirice, pentru a se reprezenta complet, nici numele nu a rămas același. În perioada de tranziție, Vexx s-a botezat pentru o scurtă perioadă MC Geamite Găligan, având câteva colaborări și apariții pe ici-colo sub acest nickname.
Marea trecere a venit odată cu pseudonimul Norzeatic. Studiind japoneza, inspirația a venit chiar de la samurai, care își găseau un alt nume atunci când depășeau o etapă a vieții lor. Termenul Norzeatic provine de la o alăturare de termeni, Nor și Zeatic, după povestea călugărului Ikkyū (supranumit și Nor Zănatic), un poet excentric și necovențional care declarase, printre altele, că își găsise iluminarea într-un bordel. Odată cu proaspătul alter-ego, MC-ul avea să își schimbe întreaga aură muzicală, trecând de la beat-urile clasice boom-bap și combinațiile de rap experimental făcute cu DJ Sleek, la o zonă de spoken poetry cu influnețe de jazz, chill-out și muzică ambientală. Noul eu artistic a adus și materiale noi, în speță trei albume, două cu Khidja Clouds Society (Rusu și Flore) – “Aici și acum” în 2010, respectiv “Caravana PM:AM” în 2012, cât și unul solo – “Exerciții pe ritm de pace”, tot în 2012. De data aceasta, paleta a fost una mai largă – de la producții funk și disco în jurul căruia se formaseră niște piese dansabile, până la texte sociale despre protestele din acele vremuri sau scandalul Roșia Montană. “Revoluția”, una dintre piesele care beneficiază și de un videoclip, ne spune că:
“Revoluţia nu va fi în 21-22, sigur nici în 13-14 / Şi nici una-două pe Twitter, Facebook şi MySpace / Să lupţi cu sistemu’ va fi mai mult decît un tag pe gard, un tatuaj cu Thug Life / Ascultînd muzică de drive-by, aşteptînd în McDrive / Sau să spargi geamu la tramvai […] Revoluţia nu va fi o cauză pentru un rebel / Revoluţia nu va fi mişcarea în jurul soarelui, ci trecerea prin el […] Şi, în fine: Revoluţia nu va fi acolo, nu va fi nici acolo / Bine, dar unde va fi? Nu ştiu, fă-o!”
După cele menționate, putem conchide că Vexxatu’ sau Norzeatic a avut două cariere până acum, una spre începutul anilor 2000 când își stabilea clar identitatea ca rapper underground și trasa niște linii distincte între comercial și necomercial, rap făcut cu cap, substrat și vers versat versus verze vărsate cu iz de zero barat. Cealaltă, după anii 2010, când metamorfoza artistică ne aducea poetul asumat, cu mesaj politic și texte tip manifest, care arată maturizarea nu numai a unui singur MC, ci a întregului gen muzical odată cu el.
Într-adevăr, un articol de acest gen poate fi prea scurt pentru o carieră care se întinde deja de peste 20 ani, însă misiunea lui Andrei Ricinean nu s-a încheiat încă. Acesta a revenit, după o perioadă de câțiva ani petrecută în Japonia, cu un nou proiect muzical: Norzeatic & Qinta Spartă. Anul 2023 promite și un material consistent în această formulă și, pe lângă asta, trupa Delikt se va reuni și ea în acest an sub titulatura de „Brigada D”, cu un prim concert la București. Astfel, putem rămâne doar atenți la tot ce mai urmează, cu urechile deschise mereu și cu mintea trează!
