Revista Tomis

Małgorzata Lebda (n. 1985) s-a născut în satul Żeleźnikowa Wielka din Munții Beskizi. Este autoarea a șase volume de poezie și laureată a mai multor premii literare din Polonia, între care Premiul „Konstanty Ildefons Gałczyński” pentru volumul Matecznik (Sălașul, 2016) și Premiul Literar „Gdynia” pentru Sny uckermärkerów (Visele uckermärkerilor, 2018). Cea mai recentă carte a sa, Mer de Glace (2021), a fost distinsă cu prestigiosul Premiu de Poezie „Wisława Szymborska”. Este doctor în științe umaniste, lector universitar, ultramaratonistă și fotograf. Locuiește în Cracovia. Poemele care urmează fac parte din antologia De-ale pământului, în curs de apariție la Editura Charmides.

traducere de Marina Ilie

dimineața: lucru în sânge

umezeala macină grinzile de brad ale verandei
îl urmăresc pe tata de la fereastra camerei reci

în toiul nopții vijelia a doborât bătrânii peri din livadă
de la înălțime se vede prăpădul din tot satul
acoperișuri smulse stâlpii
de înaltă tensiune dărâmați

tata mă cheamă îmi dă briceagul
și cere să-mi scot din încheietura mâinii așchia neagră
trebuie să înveți să lucrezi în sânge spune
cu tinctură de propolis spălăm apoi rana
iar palmele ni-s aspre și galbene

roirea: structura mișcărilor

pe tata îl caută cel de sub pădure (cel care îneacă
în mâlul râului toate cățelele fătate în grajd)
spune că un puhoi negru s-a cuibărit la intrarea-n colibă

acolo dăm peste un roi imens care se strecoară
în crăpăturile de sub prag

tata îl stropește cu apă rece roiul amuțește
găsim regina și îi mutăm corpul fragil în coșul
de răchită trebuie să fii delicată mișcările să-ți fie domoale

celelalte albine înconjoară matca le ducem
în beciul răcoros tata pregătește stupul dadant
spre adăpostire în tot acest timp cobor adesea
în interiorul întunecos și ascult

iunie: plaga

băieții de sub pădure aduc sare în cutii de plastic
îi urmărim în timp ce caută printre straturi (adulmecând precum câinii)
corpurile întunecate și lipicioase ale melcilor (sunt grele și grase)

presoară peste ele sare avem senzația că întreaga grădină sâsâie
deși ar putea fi umezeala care robotește în sălciile din preajmă

sarea dizolvă trupurile vietăților iar de banii câștigați astfel
de la tata băieții cumpără de la magazin tobă cu gelatină

august: rumeneala

ne uităm la femei goale pe acoperișul combinei
oprite la marginea livezii de vișini
ziarele sunt ale fraților noștri le lăsăm
acolo peste noapte

dimineața ne cățărăm din nou pe mașină
roua s-a așternut pe hârtie iar corpurile femeilor
amintesc acum de carnea de porc
rumenită

apropiere: văpaia

pisicile se strecoară sub ugerele vacilor
ziua se răcește e vremea când frații
se schimbă la față de la băutură
ca mai târziu să-și dezmorțească
gâtlejurile să pornească la drum
pe câmpurile lui mężyk și acolo
în crângul de mesteceni să dea foc
întregii lumi

apropiere: boala

îmi spune: l-am visat pe dumnezeu era bătrân
și mergea în patru labe iar noi îl strigam
kuba cu toate că nu avea blana
ca a câinelui nostru de vânătoare

bătrânii spuneau că dăduse-n turbare unul dintre ei
a scos toporișca din buștean și s-a dus cu dumnezeu în spatele șurii
am fost și noi acolo cu mănunchiuri de creangă-de-aur
grele de rouă

apropiere: ligol

de pe acoperișul șurii își împart pomii
noaptea se apropie dinspre luncă încă o vreme
se văd contururile merilor

se vor întoarce mâine din nou să-și împartă
savoarea pomilor cineva va primi jonagold
dulce altcineva ligol acrișor
renet cenușiu și lobo

se dau jos își umplu burțile cu agrișe
acre privind cum frații în rănile lor
deschise duc viața adevărată

Mai multe texte
Citește și