Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Maya Angelou

Maya Angelou (1928-2014) a fost o poetă, memorialistă și activistă civică americană. Autoare-cult, a fost implicată în Mișcarea pentru drepturile civile, lucrând împreună cu Martin Luther King Jr. Și Malcolm X, iar în 1993 a citit poemul „On the Pulse of Morning” la inaugurarea primului mandat de președinte al lui Bill Clinton. A publicat șapte cărți autobiografice, ultima dintre ele, Mom & Me & Mom la vârsta de 85 de ani, și zece volume de poezie între 1971 (Just Give Me a Cool Drink of Water ‘fore I Diiie) și 2007 (Poetry for Young People).  Traducere de Livia Ștefan

Prin ghetou spre suburbii

Apărați de ferestre mânjite cu funingine
Și uimire, este delicios. Glazură, șterpelită
De la cofetărie.

Oameni. Negri și rapizi. Semințe
De pepene împrăștiate pe
O stradă văratică. Rânjind
Ritualic, impertinenți la parade.

Văzuți din trenul care merge încet
Par prețioși. Pietre furate
Invandabile și dragi. Acele
Întunecate unduiri ale treningului verde pădure,
Dansând jilav, suculentele
Secrete ale coapselor negre.

Imagini înrămate ale perfecțiunii
Stau neclintite dincolo de tocul ferestrei.

Intensă delectare:
Povești deocheate în vestiare
Acompaniază plesnetul prosoapelor ude și
Capacelor de veceu.
Poli-păsăreasca politicienilor
Părinți: „au nevoie de bocanci și
Boarfe și o latrină personală încălzită. Eu am avut
O doică
De culoare…”

Trenul cu destinația peluze verzi
Garaje duble și femei ursuze
În case înfiorătoare, își reia
Linia lui obișnuită.
Lăsând
Siluetele întunecate dansând
Și rânjind. Încă
Rânjind.

Deșteptarea în New York

Perdele forțându-și voința
împotriva vântului,
copiii dorm,
schimbând vise cu
serafimul. Orașul
trage de el trezit agățat de
barele din metrou, și
eu, o alarmă, trează ca
un zvon de război,
minciună întinzându-se în zori
neinvitată și nebăgată în seamă.

înrudiți

Eram împletiți în inele roșii
De sânge și singurătate înainte
Ca primele zăpezi să cadă
Înainte ca râurile mocirloase să însămânțeze nori
Deasupra unei păduri virgine, și
Bărbați alergau goi, învinețiți și negri
Jupuiți în îmbrățișări calde
De Sheba, Eva și Lilith.
Eram sora ta.

M-ai lăsat să siluiesc străini
În matrițe înfrățite, impunând
Taxe pe care niciodată
Nu le-au datorat sau ar fi putut plăti.

Te-ai luptat să mori, gândind
Că în distrugere este sămânța
Vieții. S-ar putea să ai dreptate.

Îmi voi aminti plimbări tăcute prin
Păduri sudice și conversații lungi
Pe voci joase
Protejând înțelesul de urechile ascuțite
Ale adulților hipercurioși.

S-ar putea să ai dreptate.
Întoarcerea ta anevoioasă din
tărâmurile groazei și urletelor însângerate
Îmi face inima să o ia la galop
Aud din nou râsetele
Copiilor și văd licurici
Mici explozii țâșnind într-un
Crepuscul în Arkansas.

CITEȘTE ȘI

GABRIELA PANȚU

GABRIELA PANȚU și-a cumpărat primul aparat foto digital în anul 2016, iar în anul 2017 a absolvit cursul de fotografie al profesorului Radu Grozescu. Gabriela abordează, ]n special,  fotografia de portret și nudul artistic, fotografia de stradă și fotografia de arhitectură. Lucrările Gabrielei Panțu au fost expuse la Mia Photo Fair, Milano (2019); Bucharest Photofest (2020); The Photohouse,  Israel (2021);

Citește mai mult »

Camelia Iuliana RADU

te pot ajunge doar cu gândul uneori visez cum ajungîn iarba de sub etajul camerei taleși arunc pietricele în geam sper ca sunetul repetat să te trezeascăsă mormăi ceva să deschizi fereastramăcar în visul meu pe sub betonul rece al blocului tăuaș zâmbimi s-ar vedea strungăreațami-ar fi teamă că vei închide fereastrasă nu intre țânțarii mai încerc o datăși încă

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: