Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Luminița Amarie


în partea închisă a nordului nu se intră ușor
puțini pot găsi intrarea secretă
ca apoi să ajungă
direct pe Măgură

înconjurată de zăpezi
ființe mici luminează
încăperea

dincolo de mine oamenii se înmulțesc sărbătoresc sfârșitul

frigul
nu permite nimănui să-mi tulbure liniștea
în care mă izbesc cu toată puterea

*
sunetul uscat al frigului
ieșiți direct din abur am uitat fereastra deschisă
ne-am trezit tremurând
cafeaua băută pe fugă
să nu cumva să sperii îngerul
care iată cum se face bucăți la fiecare mișcare
creierul nu rezistă
fructe uscate strălucesc pe acoperiș
ar putea fi zăpada
cântecul ce nu-ți părăsește mintea oricât de mult ai încerca să nu mai pari ridicol
cauți
un loc cald
părăsit
rapid
să nu apuci să te vezi

*
în Albion găsești de toate
străzi pline cu spiriduși
sau cu gunoi
porumbei morți
bărbați care înjură femei care înjură

o casă cu grădină înconjurată de cimitir
calești în care morții sunt plimbați in style
drepturi explicate în Braille
prieteni & sfinți

*
fotografiile în care eram liberi. tineri. idioți & fericiți.
nu invidiam câinele care doarme la soare. frunzele ce putrezesc. păsările & viața.

imagini devastatoare despre frumusețe. înlocuite acum cu atacuri de panică. lipsa medicamentelor.
orice daună cauzată capacităților de a supraviețui va fi rezolvată de către departamentul corespunzător.
în cazul dumneavoastră. prețios.
aria de dezvoltare personală. a distrușilor.

ființe aproape vii. compătimire & slavă.

suntem marionete fluide. adaptate unui mod de trai umil. trecem cu vederea orice. aproape orice.

unde ajung cei puternici. de ce nu au voie să fie fragili
era o vreme când nu eram obosiți. o vreme când eram cu un pas în urmă.
ridicoli & cu un zâmbet tâmp pe chip.

*
dar eu am fost o femeie frumoasă
părul meu a cunoscut tandrețea
mâinile s-au ascuns de gălăgia lumii
odată cu noaptea ochii mei au văzut păsări mici cum culegeau boabe de pâine pentru pui care apoi cădeau precum
zăpada pe morminte
eu totuși am fost o femeie frumoasă
dar astăzi văd
pielea mea între timp a devenit transparentă
cifra anilor mei nu spune nimic
am rămas undeva departe & nu mă mai recunosc în fotografii
pentru mine dragostea a fost. sacrificiile& grija acum.

am iubit marea și pietrele. munții la care n-am putut să ajung. rochiile în care n-am adormit. un pat trist înconjurat de rădăcini. cărțile ce mi-au rupt mâinile. cafeaua lângă care m-am bucurat de dimineți. am iubit locurile fără oameni. am adunat amintiri. accesorii pentru singurătate. pahare mici cu lapte și praf. un fel de unicorni de noapte pentru fiica mea.

acum nu mai sunt frumoasă dar atât de utilă. o bancă pentru plâns. un țipăt gâtuit. o investiție pe termen limitat. un adăpost pentru dragoste. o mamă cu termen de valabilitate.

*
sugrumat de întuneric îngerul a plecat de aici. cerul e negru.
apele au gust de sânge. mor sălbăticiunile trupului.
nu frumusețea. nu singurătatea. nici liniștea nu ne mai pot salva.
pământul înghite tot ce a făcut să răsară. somn distrus.

singur. privindu-și mâinile. omul își înghite tristețea.
un copil desenează soarele pe ziduri

*
tutta questa luce

pe măgură lumina a îmbătrânit
aici se asfaltează pe partea cu gropi jonglez printre dealuri ca un animal în căutare de întuneric
eu despre tandrețe nu știu nimic
dresez o sălbăticiune ce mi se zbate în cap de la primele ore ale dimineții
ai văzut luna ieși pe balcon să o vezi
vrei apă vrei mâncare vrei să dormi vreau dragoste strigă vocea din capul meu vreau să mă ții în brațe eu despre tandrețe n-am învățat dresez îngeri prin bucătărie cât fierbe cafeaua pun fricile la locul lor liniștea e subțire se limpezesc gândurile mele respir

ce să fac eu acum cu toată această lumină

CITEȘTE ȘI

GABRIELA PANȚU

GABRIELA PANȚU și-a cumpărat primul aparat foto digital în anul 2016, iar în anul 2017 a absolvit cursul de fotografie al profesorului Radu Grozescu. Gabriela abordează, ]n special,  fotografia de portret și nudul artistic, fotografia de stradă și fotografia de arhitectură. Lucrările Gabrielei Panțu au fost expuse la Mia Photo Fair, Milano (2019); Bucharest Photofest (2020); The Photohouse,  Israel (2021);

Citește mai mult »

Camelia Iuliana RADU

te pot ajunge doar cu gândul uneori visez cum ajungîn iarba de sub etajul camerei taleși arunc pietricele în geam sper ca sunetul repetat să te trezeascăsă mormăi ceva să deschizi fereastramăcar în visul meu pe sub betonul rece al blocului tăuaș zâmbimi s-ar vedea strungăreațami-ar fi teamă că vei închide fereastrasă nu intre țânțarii mai încerc o datăși încă

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: