Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Lorena Stuparu

Girafa lor fantomatică

Da, am văzut, cinste ție
ai făcut o pasăre cu
aripi, pene și puf de lemn
și pui de lei care ori pășeau
ori zburau
deasupra unei turme de oi
ca o rachetă lansată pe orbită

și după ce-am terminat de gătit
toate atrocitățile
crepusculul pare surâs
și liniștea din jurul meu
nu poate fi
decât un săculeț cu levănțică
și acela nu poate fi
decât titlul


Prin tradiție

nu rabd în tăcere nedreptatea
vorbesc fără rost
mănânc prea mult
mă supăr ușor (dar îmi trece repede)
am mințit pentru a-mi păstra himerele aproape
și în virtutea unui vis
mi-aș fi cumpărat o rochie albă de catifea
încercam să mă conving:
n-am nevoie de ea
voi fi dezamăgită dorind-o prea mult
îmi va purta ghinion
deci numai pentru o seară va fi îmbrăcată
se va murdări o voi uita
este urâtă de fapt ca un capriciu
și totuși
o rochie albă de catifea
în seara aceea am iubit mult
autobuzul 168 care venise la timp
și haina mea închisă la toți nasturii


Laptop pentru friptură

pentru că numai în propoziții
putem stabili adevărul
ne-am propus să fim porci
eram atât de convinși că-i târziu
încât nici nu mai voiam să ne trezim
ne făceam planuri speciale
ne adunam în numele prieteniei
și-al grătarului uitat în pădure
ne arătam dragostea și făceam jertfă
ei poate-ar apela la noi
cerându-ne azil
dar noi trebuie să ne dovedim dragostea
gătind propoziții
și ei poate speră în noi
că ne văd oameni buni

apoi, în loc să ne simțim afectați
am galopat mai departe
printr-un cartier
care nu se află pe toate drumurile
cu întârziere ieșeau la iveală
păsări de pradă
din târgul trist
și efectele lor
asupra


O intensă plajă spirituală

a fost frumos acolo
pentru că v-am găsit pe voi aici
să vă spun că m-am eliberat
de imaginea aceea de la Mamaia
cu un căluț cu un trenuleț
cu drumurile de la un bloc la altul
cu tine ca rochia mea
cu mine ca rochia ta
pentru că este nemaipomenit
să privești lucruri
fără să știi nimic despre ele
să le atribui întrebări și răspunsuri


Ușor intacte, eucaliptice

mă încărcau cu nostalgia paradisului
și nu se poate spune că-mi plângeam de milă
dar mă gândeam aiurea
la tine
decât cu ochii pe carte
mai bine în carte
de colorat motivațională pentru adulți
mă-nduioșam aiurea de tine
tine tine tine (Albertine?)
după ce ronțăiam
fursecuri și sărățele
după ce mă lingeam bine pe degete
de urmele de frișcă și ciocolată
savuram elegant un biscuite
sub privirea severă a lui Mammy
când deodată cădea dintre file
ceva din vremea ironiilor gerontofile
cu titlu nu tocmai cartezian


Compuneau decorul

cărți peste tot și-o veioză
era atât de obosit și plictisit
flegmatic
fără strălucirea cunoscută
care ne-a determinat să-l iubim
făcea eforturi vizibile
să fie rezonabil
avea și telefon și calculator și televizor
și mult praf pe mobilele
nici prea vechi nici prea noi
nu te-ai fi așteptat la atâta simplitate
din partea soarelui

CITEȘTE ȘI

Silviu GONGONEA

Când mă întorc acasă

Ne-am mutat și cerul are altă culoare
ne-am găsit o casă un loc ne-am regăsit
finețurile gesturilor domestice
șlefuite în ani
Fetița noastră a crescut și ochii ei
au rămas albaștri
Poți iubi poți dărui fără să ceri nimic înapoi
poți trăi fericit
O coțofană dojenește câinele de sus de pe gard
în soarele oblic
ochii lui i se par strălucitori
lătratul lui se aude în tot cartierul de case
Noaptea e întuneric beznă la noi
când mă întorc acasă
aprind lanterna telefonului.

Citește mai mult »

Paul MIHALACHE

Istoria lui FDP

(fragment)

Iulian Ghervas este regizor de film documentar. A cochetat o vreme cu proza scurtă, dar nu a publicat niciodată. Florin mi-a spus că este unul dintre prietenii lui vechi, printre puținii care îl cunosc foarte bine, și că ar trebui neapărat să discut cu el, m-ar ajuta pentru carte. I-am scris pe Facebook și am stabilit să ne vedem miercuri seară,

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: