***
Așa cum prin trupul tău curge sânge
Tot așa prin trupul meu curge frica
Nu cer nimic
Ochii copilului cad în gol
Și Doamne, ce frumos începuse
Dimineața
***
Nicio urmă de metal
Înstrăinarea aidoma unei
Lupte de gherilă
Zi febrilă
Urme de fiare pe mâini
Urme primare
Cineva arde în apusul cromatic
Levitez sub forma literei O
Fără simțul unei responsabilități
O umbră de sânge
***
O femeie face mastectomie
O femeie iubește
O femeie moare
Nu ca într-un film cu Clint Eastwood
Nu de bătrânețe
Nu din neștiință
O femeie naște
O femeie își crește copilul singură
O femeie cu riduri
În căutarea sensului vieții
***
Patria mea nu are loc de mine
Prin ea trec animale cu braț lung
În zile albe aud cântec de nai
Care-mi ridică chipul ridat
Nimeni nu știe cine/ce moare
Nimeni nu știe cine/cât trăiește
Mersul broaștei țestoase
Stârnește milă și un râset scurt
***
Reflector pe omul care a uitat
Că locuiește cu maică-sa
Am un bocanc de
Clovn pe care îl curăț ca pe o armă
Un cadru în care cei mulți
Își împreunează mâinile vocile
Fetuși umani respiră aerul
Bolnav din spitale
Clădirile acelea îngrozitoare
Nu-i așa puiul mamii?
Dragostea
Ca un ban de argint
***
Nimeni. Poeți morți
În aerul curat un om
Aleargă cu spatele
***
Iar tu devii o păpușă cu lacrimi
Care suferă după trupul din copilărie
De fapt ești
Un fals
Un mic poem stricat la masa bogaților
Nu ai cuvinte de spus
Nu exiști decât pentru a executa
Ordinile și fricile altora
Cum să vezi rotundul din lume
Cum să gândești
Cum să respiri aer curat
Te uiți la oameni și spui
Uite sunt ei supraviețuitorii
Cei mulți dintre voi nu o să prindeți 60 de ani
Nu o să vă creșteți nepoții
Nu veți duce mâna la tâmplă să
Filosofați cu firele albe
Voi supraviețuitorii de azi
Muritorii de mâine
Nu veți mai fi actuali pe facebook
Nu veți mai cunoaște bolile dramele
Țării
Nu veți mai simti nimic
Veți sta cuminți frumos îmbrăcați
În sacouri de satin
Și veți ignora viața
