Revista Tomis

revistă de cultură

„Pasărea zboară într-o pasăre mare, / Peștele înoată într-un pește imens.”

Facebook
Twitter
WhatsApp

            Momentul de jubilație care a însoțit apariția și lansarea primului număr din această nouă serie a revistei Tomis a trecut cât ai zice pește – dacă tot a fost un pește cu tușe suprarealiste metafora vizuală aleasă de colegul nostru, pictorul și graficianul Vasile Filip, pentru a ilustra coperta numărului inaugural. Intenționat sau nu (e întotdeauna misterios la artiști cum se petrec astfel de întâlniri și dialoguri, ce anume le provoacă sau mijlocește), imaginea aceasta a făcut legătura, la distanță de optsprezece ani, cu distihul poetei Adela Greceanu, care își deschidea volumul intitulat Înțelegerea drept în inimă cu versurile: „Pasărea zboară într-o pasăre mare, / Peștele înoată într-un pește imens.”

            Și poate că despre asta e vorba în primul rând, dacă încercăm să răspundem la întrebarea, de altfel legitimă, la ce mai folosește și cui se adresează azi o revistă de cultură care iese pe hârtie (cu toate că este la fel de fâșneață și în mediul online): despre legăturile semnificative, despre înmănuncherile de idei și experiențe mănoase pe care un astfel de proiect publicistic le poate realiza, despre fluxuri creative și spiritul critic în acțiune. „Momentul fast” despre care scria în editorialul de luna trecută Bogdan Papacostea nu trebuie pierdut sau lăsat să lâncezească.

            Pe aceste coordonate am încercat să construim al doilea număr al noului Tomis, conștienți că, deși primul a fost primit foarte favorabil, de-abia următoarele vor consolida proiectul și îi vor convinge pe cititori să se apropie de viziunea editorială și culturală pe care o propunem. Nu suntem naivi să credem că orașul are un public potențial la care dorim să ajungem și să-l fidelizăm prin consecvență și varietate de conținut. Constanța avea nevoie de un asemenea imbold pentru revigorarea culturii scrise a orașului – și nu numai.

            Iată o trecere în revistă condensată a diversității de teme și subiecte abordate în numărul 2: alteritatea niponă (Monica Tamaș), basmele și spaima (Bogdan Papacostea), considerații social-economice și culturale asupra salariaților (Marcel Cojocaru), portretul dirijorului Dinu Ghezzo (Adrian Mihai), cronici la cărți recente scrise de tineri poeți din România și Moldova, textele inedite ale regretatului Mircea Țuglea, doi poeți străini în traducere (Alejandra Pizarnik și Rune F. Hjemås), textul memorialistic al romancierului Dan Perșa despre anii cât a lucrat la Tomis, cele două cronici semnate de Flavia Dima și Alina Costea la Metronom, grupajele semnate de consacrații Romulus Bucur și Teodora Coman, dar și de tinerele Anastasia Palii și Alina Țârcoman-Ochea, Zoe Caraiani despre Anul Stravinski și, la extrema cealaltă, Mihai Preda despre rapperul Deceneu, gastronomie (Cosmin Dragomir), arhitectură (Sebastian Ionescu) și fotografie (Elena Răceală).

            Avem de unde crește. Împreună.

DE ACELAȘI AUTOR
citește și
RUBRICI: