Din 2021, ziua de 15 Mai a fost declarată prin lege Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu. Astăzi, 15 Mai, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838 – d. 21 iulie 1907), Muzeul Național de Artă al României (MNAR), în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, a vernisat expoziția „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția va rămâne deschisă publicului până în 17 septembrie 2023. „Ethos” sau „etos”, cuvânt care vine din limba greacă, înseamnă ansamblul de trăsături care caracterizează o comunitate sau o națiune, spiritul unei națiuni, fizionomia ei morală.
Expoziția cuprinde peste 120 de lucrări de pictură din colecția MNAR, multe dintre ele fiind expuse foarte rar sau fiind restaurate și expuse acum pentru prima dată. Expoziția Nicolae Grigorescu este completată cu veșminte țărănești și obiecte decorative, precum și 83 de fotografii realizate de echipa marelui sociolog și etnolog Dimitrie Gusti în timpul cercetării monografice a satelor din România între anii 1925-1936, toate acestea din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Curatorii expoziției s-au oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui spirit național, pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au evidențiat și l-au apreciat. Lucrările sunt însoțite de o selecție de citate referitoare la opera lui Nicolae Grigorescu, de la cele semnate de Nicolae Iorga până la cuvinte ale lui Andrei Pleșu.
„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român” consideră dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR și curator-coordonator al expoziției. Alături de el, colectivul curatorial mai cuprinde pe Alina Petrescu șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Restaurare pictură: Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Raluca Bivol, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu. Restaurare rame: Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea, Cătălina Negoiță.
Pe parcursul expoziției vor fi organizate activități educative pentru copii, ghidaje și conferințe. Un program special, intitulat „Turul directorilor”, va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor instituții de cultură prestigioase.
Și pentru iubitorii de artă din Constanța, pentru admiratori ai poate celui mai mare pictor al României, pentru profesorii constănțeni care doresc să-și inițieze elevii în istoria artei românești și universale, expoziția care s-a deschis astăzi în capitală poate reprezenta o destinație importantă și destul de accesibilă.
