Într-o mare previzibilă de afișe cu programe ostentativ naționaliste, Sala Radio a găzduit de Ziua Culturii Naționale recitalul tinerei pianiste Kira Frolu, care a prezentat un program inteligent alcătuit și, aș zice, inedit pentru sălile de concert autohtone: Wolfgang Amadeus Mozart – Fantezia în do minor, KV 475; Tudor Dumitrescu – 7 Preludii; Frédéric Chopin – Mazurci, op. 17 nr. 4, op. 24 nr. 1, 2 și op. 33 nr. 2; Igor Stravinski – Trei mișcări din baletul Petrușka. 

Kira Frolu are 22 ani, este absolventă a Royal Academy of Music și câștigătoarea bursei Moștenitorii României Muzicale – ediția 2022. În 2021, sprijinită de părinții ei, a fondat un festival de pian pentru pianiștii aflați la început de drum, pentru a facilita vizibilitatea acestora către public, obținută destul de greu astăzi și pentru a asigura o transparență mai mare a informațiilor din interiorul lumii muzicale la care, de asemenea, nu se ajunge ușor. 

Recitalul de pe 15 ianuarie de la Sala Radio face parte din turneul național „Moștenitorii României Muzicale”, o serie cu evenimente la Banca de Cultură Apollonia din Brașov (14 ianuarie) și la Sala „Capitol” a Filarmonicii „Banatul” din Timișoara (26 ianuarie). 

1. Vorbește-ne despre program. Cum l-ai creat, ce au în comun aceste lucrări și de ce “Something borrowed”?

Toate piesele din programul recitalului sunt inspirate din alte piese, genuri sau chiar stiluri componistice. Fantezia de Mozart este compusă ca un răspuns la „Ofranda Muzicală” a lui Bach, o lucrare ce se concentrează pe arta improvizației. Preludiile de Tudor Dumitrescu sunt inspirate indubitabil din Preludiile lui Scriabin, iar mazurcile lui Chopin din dansul național polonez. Petrușka la rândul ei ca lucrare are cel puțin o duzină de melodii populare folosite de Stravinski din culegerea de melodii a lui Rimski-Korsakov. 

Am vrut să aduc în fața publicului român piese cântate mai rar, dar care vin și cu multe provocări „ascunse” pentru pianist. 

Am numit programul “Something borrowed” și pentru a crea aluzia către superstiția pentru noroc de nuntă – “something borrowed, something new, something blue”. Nu mă mărit eu, stați liniștiți, dar am vrut să mă folosesc de această oportunitate să aduc tuturor puțin noroc pentru noul an în care tocmai am intrat.

2. Petrușka lui Stravinski e una dintre lucrările mele preferate. Care e compozitorul sau partitura ta preferată? Dar pianistul care te inspiră?

Mă bucur foarte mult să întâlnesc încă un fan Stravinski! De când am ascultat pentru prima oară transcripția pentru pian a acestui balet am vrut neapărat să o adaug în repertoriu și deci, este încă una din piesele mele preferate. Îmi plac mulți compozitori și muzica din diferite perioade muzicale. Uneori după ce studiezi intens o piesă cum e Petrușka, o piesă de Bach se simte ca o gură de aer proaspăt. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că am o mare slăbiciune pentru Chopin, care este compozitorul care m-a convins să aleg cariera de pianistă și care încă mă face să plâng chiar și după ce am ascultat piesele lui de nenumărate ori. 

La fel și cu pianiștii, am mai mulți idoli. Martha Argerich, Natalia Trull și Beatrice Rana (o pianistă de nouă generație), dar și Radu Lupu, Dinu Lipatti, Gilels, Sokolov, Ivo Pogorelich când era tânăr… Și încă mulți!

3. Inițiativa Piano Star. Ce a determinat inițiativa unei fundații și care e activitatea Piano Star?

Am inceput fundația Artual cu scopul de a organiza proiecte culturale. Primul nostru proiect a fost Piano Star, un program pilot pentru tineri pianiști. Pe lângă instruirea individuală, cel mai mult te dezvolți ca muzician când faci parte dintr-un mediu muzical și ești expus unui public, lucruri care au fost la baza proiectului. Am adus profesori din diferite conservatoare din Europa, pianiști și membri de competiții internaționale, care au lucrat cu tinerii pianiști selectați pentru program. La sfârșitul mai multor sesiuni de lecții individuale și colective, ore de ansamblu și discuții muzicale, concerte și altele, copiii au fost premiați cu viitoare oportunități de a concerta, sperând să creăm un impact pe termen lung și să le dăm încă un motiv să continue pregătirile cu rigoare.

4. În prezent ești masterand în cadrul Royal Academy of Music. Ce urmează? Te pregătești și pentru alte concursuri? 

M-am mutat la Londra pentru a studia cu profesorul meu William Fong, mai întâi la The Purcell School, iar apoi la Academie. După ce am terminat cei 4 ani de facultate, am avut o conexiune bună cu profesorul Ian Fountain, cu care lucrez in momentul de față tot la Academie, continuând cu studiile de master. Deși nu am schimbat locul studiului, cu siguranță învăț multe lucruri noi de la Ian, care deși se aseamănă din punct de vedere muzical cu William, diferă foarte mult în stilul de predat. Deocamdată rămân concentrată pe studiat și țin în vizor pentru viitorul apropiat și concursuri internaționale, dar deși acestea sunt importante pentru a avea o carieră de succes în zilele noastre, nu le am ca scop principal. În final, scopul este muzica în sine și eu mă bucur de fiecare minut pe care îl pot petrece la pian.

5. Ce înseamnă pentru tine Ziua Culturii Naționale? 

Ziua Culturii Naționale este un reminder frumos de a ne îndrepta atenția spre realizările extraordinare ale românilor. Cred că le oferă oamenilor inspirația de a pune deoparte timp și de a face parte dintr-o comunitate care se bucură împreună de aceste lucruri frumoase. Pe mine această zi mă trimite la raftul cu cărțile de poezii ale lui Eminescu, dar și la teatru și muzică.