Profesorul Wladimir-Georges Boskoff de la Universitatea Ovidius din Constanța, colaborator permanent al Revistei de cultură Tomis, a fost distins cu Premiul Liu-Hui 2025, pentru „contribuțiile sale fundamentale la studiul aspectelor metrice ale geometriei neeuclidiene și la aplicațiile acestora în geometria diferențială și în fizică”. Argumentul pentru atribuirea premiului conține și o referire la colaborarea profesorului Boskoff cu revista Tomis: „Dincolo de realizările științifice, profesorul Boskoff este cunoscut și pentru talentul excepțional de comunicator științific și eseist: STEM, seria sa de articole din revista de cultură Tomis, prin care reunește matematica, fizica și filosofia, a fost primită cu elogii”.
Premiul va fi decernat în cadrul celei de-a treia ediții a Conferinței Internaționale de Analiză Matematică, Aplicații și Simulare Computațională (ICMAACS 2025), care va avea loc între 5 și 7 decembrie, la Xuzhou, în China.
Premiul Liu-Hui — care poartă numele unui celebru matematician chinez din secolul al III-lea (225-295) — recompensează anual contribuții de excepție în domeniul geometriei și aplicațiilor sale interdisciplinare. Medalia aferentă premiului este turnată în argint pur și are 500 de grame.
Comisia internațională care a decis, în unanimitate, acordarea acestei distincții profesorului Boskoff, în semn de recunoaștere a activității sale științifice remarcabile și a impactului pe care lucrările sale l-au avut în domeniul geometriei moderne, a fost formată din Profesor Dr. Salvatore Capozziello, de la Universitatea din Napoli, Profesor Dr. Mahouton Norbert Hounkonnou de la Universitatea din Abomey-Calavi din Benin, Profesor Dr. Sergey Odintsov de la Institutul de Științe Spațiale din Spania, Profesor Dr. Mahmoud Abdel-Aty de la Universitatea Sohag din Egipt.
Doctor în matematică al Universității din București (1994), cu o teză dedicată „varietăților cu structură metrică Barbilian”, Wladimir-Georges Boskoff a deschis noi direcții de cercetare privind universurile „atemporale” – unele dintre ele tip „gaură de vierme”, altele în expansiune sau lipsite de materie – oferind perspective geometrice inovatoare asupra structurii universului.
„Desigur, este un premiu important, ne-a spus Wladimir Boskoff. Evident că sunt foarte fericit că am fost nominalizat, iar apoi ales câștigător al acestui premiu. Un rol important îl au și premiile obținute de cartea despre relativitate (ediția a doua), date de BookAuthority. Așa cum ai menționat în articolul anterior, acestea nu depind de persoane, ci alegerea este făcută pe baza performanțelor cărții – recenziile și părerile specialiștilor. Ca fapt divers, acum trei ani, prima ediție era prezentă în 800 de biblioteci celebre din lumea asta – Harvard, MIT, Princeton, Stanford, Cambridge, Oxford etc.
După nominalizare a trebuit să completez aplicații și să răspund la întrebări specifice adresate de comisie. A fost important și faptul că am primit Premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei Române pentru contribuțiile pe care le-am avut în înțelegerea teoriei spațiilor Barbilian, Medaliile SSMR (Societatea de Științe Matematice din România), alte premii date de Ministerul Educației și de fundații care premiau excelența în matematică. Nu în ultimul rând a contat contribuția mea ca vicepreședinte și prim vicepreședinte al SSMR: 15 ani pentru susținerea și dezvoltarea matematicii în România. Și poate a valorat, pentru că mi-au cerut să menționez existența unor asemenea activități, rolul meu de comunicator în matematică, fizică și filosofia științei. Aici intră conferințele adresate, elevilor, studenților și profesorilor, dar și colaborarea cu Tomis. Și faptul ca această colaborare se va concretiza și cu o carte ce va fi publicată la Editura Humanitas”.
Despre faptul că premiul poartă numele unui matematician chinez, fiind decernat în cadrul unui eveniment internațional organizat de entități științifice din China, și despre nivelul cercetării și educației științifice în China, Wladimir Boskoff spune: „După câte știu, un mare accelerator de particule este construit în China, energiile la care se vor face experimentele acolo fiind uriașe în raport cu cele de la CERN, Geneva. Mai este și acel „soare” provenit din fuziune nucleară… temperaturile am înțeles că ar fi ca la suprafața soarelui, dar nu am informații certe. Mulți cercetători de top chinezi, dar și de alte naționalități, au fost atrași să lucreze în China, în noile institute de cercetare create special pentru cei care au ajuns la performanța științifică de top, recunoscută prin diverse premii internaționale de mare prestigiu. Apoi, la un alt nivel, există o selecție continuă pentru copiii performanți”.
