Miercuri, 6 septembrie 2023, ora 18, s-a desfășurat, în sala Centrului Multifuncțional Educativ pentru tineret Jean Constantin, un recital vocal-instrumental, evenimentul conex sub egida Festivalului Internațional George Enescu, la Constanța, Recitalul, cu tematica inspirată George Enescu și 1001 de Nopți în Stil Francez, s-a înscris în varietatea manifestărilor muzicale a celei de a 26-a ediție a Festivalui Internațional George Enescu.
Recitalul, select și original, prin unele lucrări cu adevărat inedite, a transmis un mesaj concret, al integrării creației enesciene în creația universalității. Cele două interprete, surori și partenere de scenă, mezzosoprana Raluca Pasquettin Pescaru și pianista Andreea Bratu, au impresionat prin valențe expresive ale interpretării lor – armonice, ritmice, timbrale -, prin subtilitatea agogică, prin particularizarea fiecărei stilistici a compozitorilor..
Mezzosoprana Raluca Pasquettin Pescaru are o valoroasă carte de vizită,ce îi confirmă disponibilitățile vocale, atât tehnice cât și interpretative. Artista lirică își începe studiile muzicale la București și urmează un traseu competitiv, prin participarea la concursuri naționale de profil, precum și la Festivalul Internațional de Muzică Ayamonte, ediția a XVII-a (Spania). Prin onorantul statut de bursieră a Conservatorului de Muzică Giuseppe Verdi din Milano, a avut sprijinul artistic și pedagogic al maeștrilor Eugenia Anvelt, Wilma Borelli, Donald Maxwell, Karl Leister, Venceslava Hruba-Freiber, Viorica Cortez ș.a.m.d. Palmeresul său se îmbogățește câștigînd premiului ASSAMI, participând cu repertorii merituoase la Festivalului Valsassina, Barzio (director artistic Marcello Abbado), în stagiunilor milaneze, alături de Orchestra Filarmonicii Giuseppe Verdi și Corul Teatrului alla Scala, din Milano, sub conducerea maestrului dirijor Gianluigi Gelmetti. În prezent mezzosoprana Raluca Pasquettin Pescaru este artist liric solist în spectacole de opera, cu roluri principale – Carmen din Carmen, de G. Bizet, Adalgisa, din Norma, de V. Bellini, Charlotte din Whether, de J. Massenet, Marie din Wozzeck, A. Berg ș.a. – și secundare, profilând culoarea vocii lirice de mezzosoprană, Daesemenea este invitată să susțină partiturei din lucrări vocal – simfonice consacrate ale scenei lirice și vocal-instrumentale simfonice și camerale, din toate perioadele stilistice muzicale, de la epoca renascentistă la epoca contemporană.
Pianista Andreea Bratu este licenţiată a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, clasa de pian a prof. univ. dr. Sandu Sandrin și clasa de muzică de cameră a prof. univ. dr. Şerban Dimitrie Soreanu, și, a specializării bienale postuniversitare în Muzică de Cameră la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano, Italia. Desăvârşirea studiilor pianistice s-a concretizat prin particiăparea la masterclass-uri organizate de Evgheni Moguilevsky, Paul Badura-Skoda, Roberto Szidon, Helmuth Deutsch ș.a. În prezent, este lector universitar doctor la Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Arte, domeniul Muzică, cu o carieră concertistică considerabilă, în continuă edificare.
Alegerea repertorială a recitalului celor două artiste, cu tematica George Enescu și 1001 de Nopți în Stil Francez, s-a fundamentat pe ambianța sonoră delicată, reflexivă a patru compozitori ce au gravitat în același câmp sonor, al culturii muzicale franceze: George Bizet, Gabriel Fauré, Maurice Ravel și George Enescu. Inovația programului a constat în alegerea motivului simbolic al Shéhérazadei, ce, în programul serii a conturat un periplu musical în culturi musicale atinse de aripa exotică: spaniolă, arabă, indiană, italiană, franceză. De la prima partitură până la cea de pe urmă, interpretarea a creat suspansul unei vădite virtuozității, al transformărilor armonice, al dinamicii fine. Din creația lui George Enescu, cele două muziciene au lustruit, cu virtuzitatea vocală și instrumentală, tezaure adevărate, permițând unor lucrări să rămână perene: Voix de la Steppe, din suita pentru pian nr.3, op. 18; Schlaflos (1898), poèm de Carmen Sylva; Pavane, op. 10 nr. 3 din suita Des Cloches Sonores (1903); Chant Indou (1898), poèm de Gèraldine Rolland; Bourrée, op.10, nr. 4 din suita Des Cloches Sonores (1903). Din interpretarea lucrărilor lui Gabriel Fauré am resimțit armoniile irizate și liniile melodice fine: Les Roses d’Ispahan, op.39 no.4 (1884), poèm de Leconte de Lisle, și, Mandoline, op. 58 no.1 (1891), poèm de Paul Verlaine. În cele două lucrări de George Bizet, Ouvre ton coeur (1860), poèm de Louis Delâtre și Adieux de l’hôtesse arabe (1866) ), poèm de Victor Hugo, am resimțit liniile melodice învolburate romantice construite pe de armonii orientale și ritmuri ostinato. Ultima lucrare, ce a aparținut lui Maurice Ravel, cele două muziciene au conturat și armonii misterioase insinuante, timbralități lascive, și motive vulcanice temperamentale: Shéhérazade, M.41 (1903), Trois Poèmes de Tristan Klingsor, pentru voce și pian, (în transcripția autorului); I. Asie; II. La Flute Enchantée; III. L’Indifferent.
Solistele recitalui, mezzosoprana Raluca Pasquettin Pescaru și pianista Andreea Bratu au vibrat meritoriu la unison, conturând o generoasă tălmăcire a gândirii componistice a fiecărei creații, a virtuozității, a expresivității lucrărilor alese, a pasajelor cu adevărat complexe și solicitante vocale și instrumentale, a stilisticii, care a fost resimțită veridic. Comuniunea voce-pian a fost sintagma cheie, cea care a susținut evocarea atmosferei sugestive a pieselor, celor 1001 de nopți în stil francez,
