Scriitorul Salman Rushdie a primit, la începutul acestei săptămâni, Premiul pentru libertatea de a publica la ceremonia de decernare a Premiilor Britanice pentru carte (British Book Awards). Premiul este susținut de organizația Index on Censorship, care militează împotriva cenzurii. În discursul său de acceptare a premiului, Rushdie s-a referit la atacurile împotriva bibliotecilor pentru copii din Statele Unite al Americii și la încercările de a modifica literatura mai veche conform viziunilor contemporane. Iată discursul integral:
„Libertatea de a publica se traduce și prin libertatea de a citi și libertatea de a scrie; libertatea de a scrie ce vrei, de a alege ce vrei să citești și de a nu lăsa pe alții, din afară, să decidă pentru tine; libertatea de a publica cărți care trebuie publicate, e nevoie să fie publicate și uneori sunt dificil de publicat, din cauza presiunilor venite din partea unui grup de interese sau altuia.
Cred că este important să rezistăm unor asemenea presiuni. Trăim într-un moment în care libertatea de exprimare, libertatea de a publica în țările occidentale este sub o asemenea amenințare cum nu cred că a mai fost în timpul vieții mele. În aceste țări, până de curând, libertatea în domeniul publicațiilor a fost rezonabilă. Mă aflu acum în Statele Unite ale Americii și sunt obligat să asist la un atac extraordinar asupra bibliotecilor și mai ales bibliotecilor pentru copii, aflate în școli, un atac asupra chiar ideii de bibliotecă. Este extrem de alarmant și trebuie să fim foarte conștienți de asta și să ne luptăm foarte energic.
Trebuie să spun că este la fel de alarmant să văd cum editorii încearcă să – cum să mă exprim? – să intre prin efracție în operele unor autori ca Roald Dahl sau Ian Fleming. De fapt, ideea de a-l face pe James Bond corect politic este aproape amuzantă. Cred că trebuie să rezistăm acestei intenții. Cărțile trebuie să vină spre noi din timpul lor și să fie din timpul lor și, dacă nu poți suporta asta, nu le citi! Citește altă carte! Dar nu încercați să refaceți operele de ieri în lumina viziunilor de azi!
Știu că sala în care vă aflați este plină de oameni profund dedicați principiilor libertății de publicare. Sunt mândru că am primit acest premiu, cred că îl primesc în numele tuturor celor ce luptă în acest război. Am primit un Book Award demult, în 1995, pentru „Ultimul suspin al Maurului” și e frumos că îl primesc acum și pe acesta să-i țină companie.”
Salman Rushdie, acum în vârstă de aproape 76 de ani (n. 19 iunie 1947), a fost înjunghiat de un fanatic, cu nouă luni în urmă, în SUA, pe scena pe care urma să susțină o conferință. În urma acestui atac și-a pierdut vederea la ochiul drept și încă se reface după multiplele răni provocate de atacator în gât, abdomen, brațul drept și piciorul drept.
Dar Salman Rushdie a trăit sub amenințarea asasinatului încă din 1989, când Ayatolahul Khomeini, liderul religios al Iranului la acea vreme, a emis o condamnare la moarte (fatwa) prin care cerea tuturor musulmanilor din lume să îl ucidă sau să ajute la uciderea scriitorului și punea o recompensă de trei milioane de dolari pe capul lui. Motivul acestui decret religios a fost publicarea romanului „Versetele satanice”, ce aducea în atenție o controversă legată de anumite versete din Coran – cartea sfântă a musulmanilor, care cuprinde revelațiile făcute de Dumnezeu, prin intermediul îngerului Gabriel, profetului Mohamed.
Salman Rushdie a trăit ascuns și sub un nume fals timp de zece ani, având protecția serviciilor secrete britanice, dar renunțase la pază și începuse, de multă vreme, să ducă o viață normală. După Versetele satanice, unul dintre primele sale romane, el a mai publicat încă nouă. Ultimul, „Victory City”, fusese terminat încă înainte de atac și a apărut în februarie, anul acesta.