Revista Tomis

Reacții ale universitarilor la intenția de a reduce numărul orelor de istorie în anii de liceu

Facultățile de Istorie din România și personalități ale acestui domeniu au reacționat față de intenția noului ministru al Educației, Daniel David, de a reduce numărul de ore pentru disciplina Istorie în noile planuri cadru pentru învățământul liceal. Planurile-cadru au fost publicate în 31 ianuarie, iar dezbaterea lor va dura cinci săptămâni.  

Conducătorii facultăților de istorie din Iași, București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Craiova, Suceava, Galați, Alba Iulia, Oradea, Constanța și ai Academiei Române au lansat o petiție prin care semnalează că „schimbările propuse pentru această disciplină vin într-un context intern și internațional în care extremismele, discursul de tip totalitar și derapajele ideologice și politice ar trebui să impună nu reducerea numărului orelor de Istorie, ci, dimpotrivă, creșterea lor, cu o adaptare adecvată a programelor și conținuturilor, pentru a consolida formarea civică a tinerilor”.

Prezentând exemple de bună practică din țările Uniunii Europene, evidențiază că intenția ministrului de eliminare a istoriei din trunchiul comun la clasele superioare de liceu vine în contradicție cu tendințele europene. 

Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța a luat și separat o poziție publică, prin care consideră introducerea cursurilor de „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România” extrem de benefică, dar susține că „Patrimoniul național nu poate fi nici protejat, nici valorificat fără o cunoaștere corectă, la fel cum evoluția istorică a relațiilor românilor cu spațiile vecine ar trebui să constituie o temă pe care societatea și decidenții politici să o stăpânească în cel mai corect și complet mod cu putință. 

Memoria istorică trebuie construită cu cunoștințe cât mai complete, cu gândire critică adecvată și cu o atitudine cât mai responsabilă față de evenimente, personaje, situații particulare sau internaționale. Este nevoie ca orele de istorie să facă parte adecvat, corect și motivant din programul de pregătire al unui cetățean în formare, așa cum sunt elevii din licee. Nu credem în oportunitatea unei scăderi a acestui număr de ore. Dimpotrivă, credem că este necesară o recunoaștere a importanței lor în curriculă și o așezare cât mai benefică a acestor ore în programele de formare școlară și extrașcolară. În acest context, al dezbaterii lansate de Ministerul Educației și Cercetării, ne exprimăm convingerea că Istoria trebuie studiată în fiecare an de liceu, indiferent de filieră și profil”.
Într-o postare pe Facebook, scriitorul și arheologul Cătălin Pavel, profesor la Universitatea „Ovidius” din Constanța, explică metaforic de ce susține menținerea orelor de istorie în toți anii de liceu, indiferent de specializare:  

Întotdeauna m-a intrigat că, imediat după Al Doilea Război, Britten [Benjamin Britten, compozitor și dirijor englez] a compus o piesă surprinzătoare, care în orice caz nu avea nimic explicit triumfal: A young person’s guide to the orchestra [în traducere, un ghid pentru înțelegerea orchestrei de către tineri]. Piesa era menită să apară într-un documentar educațional britanic, care să explice oamenilor care-i treaba cu muzica simfonică; orchestra expunea tema, care apoi era preluată de toate categoriile de instrumente. Materia Istorie, în școală, exact asta e: a young person’s guide to the orchestra. Te învață să recunoști temele centrale ale acestei lumi și să le vezi reflectate în configurații minuscule și gigantice. Ca la Britten: să înțelegi un tutti și să auzi tema trecînd pe la viori, pe la alămuri, pe la suflătorii din lemn. (Uneori, în istorie se aude și corul turnătorilor.) Fără acest ghid, înțelegi pe dos. Un poet polonez cu limba foarte ascuțită zicea că ființa umană pricepe foarte lent – de obicei, îi trebuie o generație ca să priceapă ce se întîmplă în jur. Se pare că vrem să-i dovedim că se poate și mai lent.

Istoria nu e o materie mică. Ea cuprinde tot: elefantul Abul-Abbas trimis de Harun al-Rașid lui Carol cel Mare și ultimele analize ale fragmentului de craniu al lui Hitler de la Moscova, evoluția tuturor artelor+științelor+religiilor. Istoria include, ca o imensă părticică a ei, și arheologia; nu avem facultăți de arheologie, așa că mai puțină istorie la liceu înseamnă mai puțini studenți la istorie și desființarea pe tăcute a arheologiei în România. 
Un coleg arheolog mi-a trimis în ianuarie la facultate catalogul fragmentelor de cupe grecești din colecția Campana. Pe prima pagină e un motto al profesorului Mario Iozzo: „Evenimentele istoriei se reconstruiesc din fragmente de viață, și fiecare viață constă din fragmente de istorie”. Să reduci orele de istorie înseamnă, literalmente, să reduci orele de viață – în orice caz de viață lucidă.”
Foto: Florin Călugăreanu – Cetatea Histria

Mai multe texte
Citește și