Să vorbim despre un astronom cu un temperament vulcanic. Cel care în 1566 prezice moartea lui Suleiman Magnificul și face o poezioară cu predicția. Vărul său râde de el, se scot săbiile. În duelul absurd, tânărul astronom își pierde o parte din nas. Într-adevăr Suleiman Magnificul a murit în acel an, dar murise deja când a avut loc duelul. Vestea însă nu se răspândise, deci predicția „dictată de stele” era cumva adevărată. Astronomul acesta a făcut cele mai precise măsurători din perioada respectivă. Și reușea asta tocmai pentru că nu avea nas. Mai precis, avea un nas făcut dintr-un aliaj de cupru și aur, pe care și-l lipea efectiv în fiecare dimineață, având nevoie de o înfățișare normală la întâlnirile cu colaboratorii și îl scotea seara pentru a face măsurători, pentru a-și alinia mai bine ochiul cu aparatele de măsură folosite în acea perioadă.
„Ne frustra vivis, ne frustra vivis!” spunea încontinuu pe patul de moarte Tycho Brahe. Era ca un delir. Înseamnă „să nu fi trăit degeaba”. Nu dorea să fie uitat, știa că măsurătorile sale astronomice făcute cu mare precizie vor putea clarifica situația mișcării planetelor în sistemul nostru solar. Asta se întâmpla în 1601 la Praga când Tycho Brahe avea numai 54 de ani. A murit în împrejurări care au generat controverse. Se spune că, la o cină oficială, a evitat să părăsească masa pentru a merge la toaletă, din respect pentru eticheta vremii. Această reținere prelungită ar fi dus la o infecție a vezicii urinare, ceea ce a provocat în cele din urmă un blocaj renal fatal.
Ce căuta la Praga danezul Tycho Brahe, al cărui nume nelatinizat era Tyge Ottesen Brahe?
Născut într-o familie nobilă, Tycho a avut acces la educație și resurse rare în acea vreme, dar pasiunea sa pentru astronomie l-a determinat să urmeze un drum mai puțin tradițional. Pentru a-și desfășura cercetările, Tycho a obținut sprijinul regelui Danemarcei, Frederic al II-lea, care i-a oferit insula Hven în regiunea Scania. Acolo, Tycho a construit observatorul Urianborg, un adevărat centru de studiu și cercetare astronomică, echipat cu instrumente impresionante pentru acea perioadă, care îi permiteau să realizeze observații extrem de precise ale stelelor și planetelor, chiar fără telescop, care încă nu fusese inventat. Urianborg a devenit rapid faimos în Europa, atrăgând savanți din întreaga lume nu numai pentru partea științifică a activităților de acolo, ci și pentru petrecerile cu multă băutură, pitici prezicători, femei și … reni care se adăugau dezmățului etilic. Se spune că 20% din produsul intern brut al Danemarcei era oferit lui Tycho pentru activitățile de la Urianborg, cel mai mare procent dintr-un PIB al unei țări care a fost oferit vreodată pentru cercetare. Folosind observațiile sale Tycho și-a creat o viziune originală, dar greșită, despre sistemul nostru solar. El credea că planetele orbitează în jurul Soarelui, dar că Soarele însuși se rotește în jurul Pământului. Această teorie hibridă între geocentrism și heliocentrism era o încercare de a împăca tradiția cu noile descoperiri, dar faptul că și-a continuat cercetările în această direcție ne face să credem că totuși își dădea seama că erau nepotriviri ale teoriei în raport cu observațiile.
După moartea regelui Frederic al II-lea Tycho și-a pierdut sprijinul, noul rege Christian al IV-lea fiind total împotriva risipei banului public. Astfel, a fost nevoit să părăsească Hven și Urianborg. S-a mutat în Praga, la invitația împăratului Rudolf al II-lea, care îi oferea o nouă protecție.
De ce vorbim despre Tycho Brahe cel cu o teorie greșită a mișcării planetelor în sistemul nostru solar? Pentru că în episodul trecut am vorbit despre mișcările planetelor pe o elipsă în care Soarele stă într-unul din focare, conform uneia dintre legile lui Johannes Kepler. Dar este important să spunem că Johannes Kepler nu ar fi reușit să deducă legile sale fără măsurătorile făcute cu precizie mare de Tycho Brahe.
Care este legătura dintre cei doi?
La Praga, Tycho l-a întâlnit pe Johannes Kepler, un matematician talentat, care era deja în anturajul regal.
Între Tycho și Kepler a existat o colaborare, dar și o competiție. Tycho, fiind secretiv și precaut, nu îi permitea lui Kepler accesul deplin la datele sale, de teamă să nu-i fie furate ideile. Se pare că „ne frustra vivis, ne frustra vivis” rostită pe patul de moarte era totuși o rugăminte, rugămintea lui Tycho către Kepler să continue, să găsescă legile mișcării planetelor în forma lor corectă.
Intrat în posesia acestor date și folosind matematica pe care o știa, Kepler a formulat celebrele sale legi ale mișcării planetare. În afară de mișcarea pe elipsă, Kepler a formulat încă două legi. Una dintre ele spune ca raza care unește Soarele din focar cu o planetă mătură în interiorul elipsei arii egale în intervale de timp egale.
Cealaltă se numește legea armoniei universale. Să încercăm să înțelegem enunțul. Fiecare planetă se mișcă pe o elipsă cu o semiaxă mare, notată cu a. Mișcarea completă se numește revoluție și pentru fiecare planetă există un timp în care are loc revoluția planetei, notat cu T. Legea armoniei universale spune că pătratul timpului de revoluție T al unei planete împărțit la cubul semiaxei mari a, este o aceeași constantă indiferent de planeta sistemului solar. Deci T^2 / a^3 = constant. Chiar armonie universală. Matematica lui Kepler și observațiile lui Tycho au condus în 1609 la enunțarea primelor două legi în lucrarea Astronomia Nova. În 1619, în lucrarea Harmonices Mundi este enunțată a treia lege.
Astfel, moștenirea lui Tycho Brahe nu a fost doar Urianborg, insula pe care și-a construit primul observator european de anvergură, ci și contribuția la una dintre cele mai importante colaborări științifice ale vremii. Datorită muncii sale minuțioase, Kepler a reușit să dezvolte un model heliocentric precis al sistemului solar, punând bazele astronomiei moderne și deschizând calea pentru Newton și gravitația universală.
Spuneam mai înainte că au existat niște controverse privind moartea lui Tycho Brahe.
În 1901 și apoi în 2010, rămășițele lui Tycho Brahe au fost exhumate pentru investigații științifice. În urma analizelor din 1901 s-a sugerat posibilitatea otrăvirii cu mercur. Dar studiile recente din 2010 nu au găsit că ar fi niveluri letale de mercur, concluzionând că acesta probabil nu a fost cauza morții sale. Deci moartea a survenit din cauza unor complicații urinare grave, rămânând totuși neclarificat de ce avea mercur în organism.
Așa că dacă vizitați Praga și ajungeți în zona Palatului Regal și a Catedralei Sfântul Vitus veți trece și pe lângă faimosul liceu Johannes Kepler. În fața liceului este o statuie a celor doi oameni de știință care pare să spună că noi, urmașii lor, știm că amândoi au contribuit la descifrarea secretelor sistemului nostru solar. Nu, nu au trăit degeaba! În acest univers în care toate mișcările planetelor sistemelor solare se fac cu totală respectare a armoniei universale, dorința lui Tycho s-a împlinit!
