Muzeul de Artă Populară Constanța le propune vizitatorilor, care îi trec pragul la final de sezon estival, fie ei localnici sau turiști români și străini, o expoziție unică și fastuoasă, de o frumusețe răvășitoare, care aduce în prim-plan șase etnii din Banat (bulgari, șvabi, slovaci, cehi, sârbi, croați) și două din Ardeal (maghiari și sași). 

„Etnii din Banat și Ardeal” este o expoziție unică și pentru că multe dintre piesele care o alcătuiesc, specifice etniilor din Banat, nu sunt expuse în niciun alt muzeu de etnografie de țară. 

Expoziția reunește douăzeci de ansambluri vestimentare care fac parte din colecția privată a lui Emilian Madoșă, un împătimit de tradiții și de port tradițional de sărbătoare specific etniilor din întreaga țară. Pentru că, în ampla sa colecție de acasă, de la Timișoara, se regăsesc inclusiv piese de port specifice etniilor din Dobrogea: ruși lipoveni din Slava Rusă și Sarichioi, aromâni din Stejaru și Vasile Alecsandri, turci din Fântâna Mare, greci din localitatea Izvoarele. 

După cum au precizat specialiștii Muzeului de Artă Populară Constanța, „costumele prezentate, adevărate mărci identitare ale etniilor respective, erau purtate în zi de sărbătoare, în anumite etape ale vieții (nuntă sau în perioada imediat următoare), dar și la evenimentele importante pentru familie și comunitate:hramul bisericii, ceremonia confirmării religiei de către reformați sau evanghelici. Elementele de port reflectă vârsta, starea socială sau civilă a purtătorului, iar prin comparație se poate observa existența unor influențe ale unei etnii asupra alteia, fapt ce poate fi explicat prin conviețuirea îndelungată în același areal”.  

Nota de fast, în mod special a costumelor aparținând bulgarilor bănățeni, este dată de salbele din monede de argint sau aur, de firul metalic, fluturașii metalici și mărgelele folosite la realizarea pieselor de port. 

De formație profesor universitar specializat în ameliorarea plantelor, la Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Emilian Madoșă are vocație, întâi de toate, de păstrător de tradiții. El este un paznic al spiritualității bănățene, dar nu numai a acesteia, pentru că și-a făcut o adevărată misiune din a salva de la pierire, piese de port și țesături vechi, care nu și-au mai găsit niciun loc în casa foștilor proprietari. 

„Trăind printre etnii, am învățat foarte multe de la toate. Primii ani de școală i-am făcut printre șvabi, printre nemți. Am trăit într-un sat nemțesc de unde am învățat foarte multe lucruri. Nemțoaica știa și cum să rupi frunza de la pătrunjel. Erau extrem de minuțioși, de organizați. Mai târziu, am descoperit oameni deosebiți, bulgarii și croații, în sensul că sunt extrem de corecți. Am cunoscut femei care m-au ajutat să cumpăr, iar dacă proprietarul a dat o piesă cu zece lei, cu zece lei mi-a dat-o și mie. Acesta era prețul de acum vreo 20 de ani, când toată lumea le aduna și le dădea foc. De multe ori, ca să nu le las acolo, m-am încărcat cu o grămadă de lucruri. Am o grămadă de țesături din lână, care nu-mi trebuie, dar le-am luat ca să nu li se dea foc”, a spus Emilan Madoșă în cadrul vernisajului care a avut loc pe 10 august, la Constanța. 

Pasiunea pentru colecționat a apărut în urmă cu mai bine de treizeci de ani, însă ochiul pentru frumusețea portului popular s-a format încă din copilărie, deoarece în satul în care a crescut, Julița, din județul Arad, lumea încă mai umbla în port popular. Mai mult, stând pe lângă mama lui, a învățat să mânuiască cu măiestrie acul, dar și iglița, astfel încât acum nu stă pe gânduri când trebuie să-și completeze colecția – pe care o consideră a avea caracter didactic – refăcând din materiale vechi piese care nu se mai găsesc decât în fotografii îngălbenite de timp.

Revenind la pasiunea pentru colecționat, Emilian Madoșă a mărturisit pentru revista „Tomis”: „Totul a pornit de la trei cotrânțe din Banat, cumpărate de la o bătrânică, din piața de vechituri. Cred că era în 1991. Mi-au plăcut, le-am văzut de mai multe ori și după vreo două săptămâni am întrebat-o cât cere pe ele. Mi-a zis să îi dau pe fiecare cât să-și cumpere o pâine. Acela a fost punctul de pornire, iar la un moment dat a devenit o obsesie. Acum cred că am început să mă lecuiesc. Eu nu mi-am propus o colecție care să cuprindă numai lucruri extrem de vechi. Am luat ceea ce mi-a plăcut. Am și lucruri mai vechi, și mai noi. Din toată țara. Eu zic că am o colecție didactică, cu piese mai vechi și mai noi. Am și din Dobrogea, de la etnii. Foarte multe le-am procurat mergând prin sate. În Dobrogea am fost la lipoveni, la Slava Rusă, la Sarichioi, am fost la aromâni, la Stejaru, la Alecsandri, la Rândunica, la Sarighiol de Deal, am fost la turci, la Fântâna Mare. Am fost la Izvoarele, la greci. Niciodată nu am plecat cu mâna goală de acolo. În fiecare loc am găsit câte ceva, din ziua în care m-am dus. Eu zic că Dumnezeu mi le-a scos în cale”.  

Pasionat de portul etniilor din toată țară, Emilian Madoșă deține în colecția personală și piese de port foarte rare și vechi, specifice românilor din Serbia. 

„Din Banatul sârbesc am aproape din fiecare sat portul reprezentativ și am foarte multe porturi pentru grupele care trăiesc în Valea Timocului. Acolo sunt două tipuri de români, vlahi, cum le spun sârbii, dar în fond sunt români, pentru că vorbesc românește. Ei zic că românii sunt doar în România. Unii provin din Oltenia. Acelora li se zice că sunt țărani, pentru că provin din Țara Românească, nu că ar fi țărani agricultori. Celorlalți li se zice ungureni, pentru că au plecat din Banat. Porturile lor sunt total diferite, chiar și muzica. Limba se aseamănă, dar la dansuri și muzică sunt total diferiți”, a mai spus Emilian Madoșă. 

În toamnă, la final de carieră universitară, colecționarul și-a propus să se retragă în satul în care a copilărit. Pentru a evoca și mai mult de atmosfera din satul copilăriei, Emilian Madoșă a mărturisit că are în curs de amenajare o cameră cu mobilier tradițional, din zonă, pe care vrea să o „îmbrace” așa cum erau camerele demult, fiecare piesă necesară pentru a împlini acest obiectiv aflându-se în colecția sa, de la vase de ceramică și țesături pentru decorul interiorului până la războiul de țesut. 

Expoziția „Etnii din Banat și Ardeal” poate fi vizitată la Muzeul de Artă Populară Constanța până pe 31 august.