Revista Tomis

Ziua Culturii Naționale, la Constanța 

Facebook
Twitter
WhatsApp

Instituțiile de cultură din Constanța au sărbătorit și, anul acesta, Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie, data de naștere a poetului Mihai Eminescu printr-o serie de manifestări dedicate publicului. 

Cu acest prilej, Muzeul de Artă Populară le-a propus vizitatorilor să descopere satul copilăriei printr-un exercițiu de imaginație inspirat de lucrările din expoziția permanentă. Pentru că, potrivit organizatorilor, „satul copilăriei este acel sat care a rămas în memoria unora drept satul bunicilor sau străbunicilor, dar şi satul idilic din poeziile lui Mihai Eminescu sau din poveştile lui Ion Creangă“. Activitatea dedicată Zilei Culturii Naționale a constat în ghidaje tematice, pe zone etnografice, prin care vizitatorii au descoperit farmecul de altădată al satului tradițional românesc, grație exponatelor care provin din toate provinciile istorice româneşti: Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Moldova, Transilvania și Banat. Acestea sunt organizate tematic și acoperă toate genurile creației artistice tradiționale de la port popular de sărbătoare și ţesături pentru decorul interiorului până la obiecte de uz gospodăresc și ceremonial, obiecte din lemn și metal, ceramică, obiecte de cult,  icoane pe sticlă şi lemn.

De Ziua Culturii Naționale, Muzeul de Artă a invitat publicul să descopere expoziția de pictură și artă contemporană „O viață într-o valiză”, proiect cultural inițiat de doi artiști din Tulcea: actrița Iulia Mihalcea (Asociația Culturală FAAD) și regizorul Iulian Furtună (Compania Fortuna), realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din România și al Institutului Cultural Român. Inspirată de dramele ucrainenilor nevoiți să-și părăsească țară și să ia calea exilului, expoziția are ca sursă de inspirație drumul unui grup de refugiați, care în martie 2022 au ajuns în vama Isaccea în drum spre Paris. Din acest motiv, proiectul „O viață într-o valiză” a debutat la Paris și a traversat Europa cu popasuri la Berlin, Viena, București – Palatul Mogoșoaia și Constanța – Muzeul de Artă.

Lucrările prezentate pe simezele muzeului constănțean până pe 7 februarie sunt semnate de: Felix Aftene, Ion Tițoiu, Ovidiu Felipov, Maria Constantinescu, Florentin Sîrbu, Florin Stoiciu, Ignat Ștefanov, Eusebio Spînu, Ion Nedelcu, Ioana Lavinia Streinu, Mariana Constantinescu, Marieta Besu, Ana-Maria Ceară, Iulia Pană, Ana Bănică, Cosmin Grosu, Cristina Tudorache, Anca Pașa Deaconu, Alexandru Potecă, Eugen Albu, Gheorghe Urdea, Cătălin Trandafir, Andreea Rădulescu, Anca Georgescu, Liz Martoncsak, Iulia Mihalcea, Jorg Kub, Thomas Leimer, Strajeț Piotr Grigorovici – pictor ucrainean refugiat la Tulcea. 

Vernisajul de la Constanța, la fel ca toate celelalte, a fost completat cu momente artistice și cu proiecția unor fragmente din documentarul realizat de regizorul Iulian Furtună. Intervențiile artistice de la Muzeul de Artă au constat în recitaluri oferite de pianista Andreea Bratu, mezzosoprana Gabriela Dobre și baritonul Iulian Bratu și un moment coregrafic semnat de Stela Cocârlea și susținut de Alexandra Babă, Alexandra Turcin, Sorina Toma, Georgiana Oancea, Ingryd Segher, Roberto Savu, Lucian Prasti, Gabriel Roșu, Octavian Mateiciuc și Romulus Samfiroiu. 

Invitația Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) de a vizita gratuit obiectivele din municipiu și din județ a fost însoțită și de un îndemn la reflecție „asupra modului în care evoluează cultura națională și implicit, proiectele culturale de interes național“. Cu acest prilej, pe pagina de Facebook a muzeului au fost prezentate lucrările care s-au făcut, anul trecut, pentru conservarea, reabilitarea și punerea în valoare și promovarea bisericuțelor de cretă de la Murfatlar. Potrivit reprezentanților MINAC, „în 2022 s-a lucrat efectiv pentru stoparea și evitarea degradării accelerate, pentru ca acest fragil complex să fie cât mai bine ferit de eroziuni și de intemperii, dar a fost și finalizat proiectul tehnic pentru conservarea, protejarea și punerea în valoare a acestui obiectiv, care prevede  conservarea și restaurarea monumentului compus din faleza de cretă și bisericuțe, chilii, încăperi săpate, suprafețe murale incizate sau sculptate, stabilizarea versantului de calcar, captarea și dirijarea apelor de infiltrare freatică și acoperiri de protecție. Nu în ultimul rând, vor fi făcute circuite de vizitare și vor fi efectuate amenajări peisagistice, dar va fi construit și un muzeu de sit și un centru de primire a vizitatorilor”. 

Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” i-a pregătit publicului spectacolul muzical-coregrafic „Un centenar de muzică românească” la care au participat soliștii lirici, balerinii, Orchestra de Cameră și Ansamblul de Balet. Conducerea muzicală i-a aparținut violonistului Sebastian Tegzeșiu, iar coregrafia a fost realizată de Horațiu Cherecheș. 

Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de mare“ a propus o întâlnire cu „Eminescu altfel”, în regia lui Aurel Palade cu Dan Cojocaru și Grațian Prisacariu în distribuție, cu intervenții muzicale ale colegilor de la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“, violonista Ioana Crudu și violistul Simion Crudu. 

Și Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ a marcat semnificația datei de 15 ianuarie printr-o serie de evenimente prezentate online, grupate sub genericul „Ziua nașterii poetului Mihai Eminescu”. Printre acestea și o expoziție de carte… offline, dedicată sărbătoritului zilei: „Mihai Eminescu la Aniversare”, organizată de Biroul de Bibliografie Dobrogeană.De asemenea, Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada” a prezentat pe pagina sa de Facebook o serie de momente inspirate din creația eminesciană, având în prim-plan cursanții săi. Totodată, instituția a marcat evenimentul prin expoziția „Peisajul dobrogean în arta decorativă”, deschisă la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”.

DE ACELAȘI AUTOR
citește și
RUBRICI: