În contextul în care anul acesta se împlinesc 70 de ani de la descoperirea a două capodopere ale culturii Hamangia în necropola de la Cernavodă, faimosul „Gânditor” și perechea sa, „Femeia șezând”, la Constanța se va desfășura, la jumătatea lunii mai, Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”.
Evenimentul este organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, în perioada 13 – 15 mai.
„În cadrul acestei inițiative cultural-științifice vor fi organizate mai multe activități: comunicări științifice, lansarea catalogului „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, vernisajul expoziției «Fragmente din lumea Gânditorului» și o vizită documentară la Centrul Hamangia – Muzeul «Axiopolis», Cernavodă”, precizează organizatorii.
Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc miercuri, 13 mai, de la ora 11.00, în Sala Senatului de la Campusul Universității „Ovidius” Constanța (etaj I, corp A).
După alocuțiunile oficiale, va fi lansat catalogul „Centrul Hamangia– Muzeul Axiopolis Cernavodă”, după care va avea loc vernisajul expoziției foto-documentare „Fragmente din lumea Gânditorului”.
Comunicările științifice, care se vor desfășura pe 13 și 14 mai, sunt structurate pe mai multe secțiuni tematice: „Abordări bioarheologice în spațiul carpato-danubiano-pontic (mileniul V a.Chr.)”, „Schimburi, sinteze și simbioze culturale în Vechea Europă”, „De la meșteșug la artă – tehnologie și funcționalitate”, „Gesturi și simboluri în arta neolitică” și „Viață și moarte în Vechea Europă”.
Vineri, 15 mai, participanții la simpozion vor face o vizită documentară la Centrul Hamangia și Atelierul „Gânditorului” din cadrul Muzeului „Axiopolis” Cernavodă.
Prin Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”, organizatorii și-au propus să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.).
„Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneolitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei”, au mai precizat organizatorii.
Cele două figurine de lut, „Gânditorul” și „Femeia șezând”, au fost descoperite în anul 1956 în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă – Columbia D, de echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz.
„Artefactele s-au numărat printre numeroasele piese de inventar funerar găsite în această necropolă, situată la marginea de nord a orașului Cernavodă, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. Contextul descoperirilor a fost dificil, deoarece în zonă avuseseră loc alunecări și prăbușiri de teren, multe morminte fuseseră distruse, iar inventarul lor împrăștiat sau amestecat. În timpul săpăturilor de recuperare a artefactelor, pe lângă numeroase vase întregi, fragmente ceramice, perle tubulare tăiate din scoica Spondylus, topoare de piatră, oase umane și de animale, arheologii au găsit și cele două statuete, aflate în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat în timpul alunecărilor de teren”, menționează specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Cele două statuete, aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată.
