Gala este programată miercuri, 19 noiembrie, la Ateneul Român

Volumul Nicolae Iorga și seducția fascismului italian de Georgiana Țăranu, publicat la Editura Humanitas se află pe lista scurtă, de cinci titluri, anunțată de juriu pentru Premiul „Monica Lovinescu” 2025. Georgiana Țăranu (n. 1987) predă istorie la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius“ din Constanța.

Gala dedicată decernării Premiului „Monica Lovinescu“ 2025 are loc miercuri, 19 noiembrie, ora 19.00, la Ateneul Român și este organizată de Fundația Humanitas Aqua Forte și Editura Humanitas.

Premiul „Monica Lovinescu” a fost înființat în 2023, an al centenarului nașterii Monicăi Lovinescu, scriitoare și jurnalistă care și-a dedicat viața luptei împotriva totalitarismului comunist. Fiica lui Eugen Lovinescu, ea însăși critic literar, a fost una dintre cele mai cunoscute voci ale postului de radio Europa liberă, ascultat clandestin, cu riscuri, în România comunistă, emisiunea ei având titlul Teze și antiteze la Paris.

Potrivit organizatorilor, Premiul „Monica Lovinescu“,  în valoare de 10.000 de euro, este dedicat cărților de nonficțiune din zona umanistă și unor demersuri intelectuale de anvergură.

Membrii juriului sunt Alexandru Călinescu, Ioana Pârvulescu (președintă) și Răzvan Purcărea.

Cele zece nominalizări la Premiul „Monica Lovinescu“ 2025 (în ordine alfabetică) au fost următoarele, pe lista scurtă rămânând cele cinci titluri subliniate:

1. Octavian Buda, Privirea lui Thanatos. Epidemii, războaie, asasinate, masacre în șase istorii medicale locale și globale, Editura Polirom, 2024;
2. Vitalie Ciobanu, Stat captiv, mod de folosire: Republica Moldova. O cronică subiectivă, Editura Cartier, 2024;
3. Sabina Fati, Cine râvnește la gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România, Editura Humanitas, 2024;
4. Anca Hațiegan, Ciulei și spectrul tatălui. O psihobiografie, Editura Litera, 2024;
5. Narcis Dorin Ion, Principesa Elisabeta și palatul său din București, Editura Vremea, 2025;
6. Alin Mureșan, Clara Mareș (coordonatori), Ce a rămas din tot ce a fost. Povestea nespusă a Ninei Moica, Editura Polirom, 2025;
7. Georgiana Țăranu, Nicolae Iorga și seducția fascismului italian, Editura Humanitas, 2025;
8. Radu Umbreș, Neîncrederea: Cum funcționează România profundă. O cercetare antropologică, Editura Humanitas, 2024;
9. Anca Vasiliu, Imagini ale sinelui în Antichitatea târzie, Editura Spandugino, 2025;
10. Smaranda Vultur, Francezi în Banat, bănățeni în Franța, Editura Polirom, 2025.

În 2023, premiul a fost acordat, ex aequo, lui George Ardeleanu (editor), pentru Ediția integrală Nicolae Steinhardt, 22 de volume (Editura Polirom, 2021) și Alexandrei Furnea, pentru volumul Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars (Editura Humanitas, 2022). În 2024, premiul a fost decernat lui Vlad Russo, pentru noua traducere a Eseurilor lui Montaigne (Editura Humanitas, 2021–2023), la 50 de ani de la prima publicare integrală în limba română.

În deschiderea galei, pianistul George Todică, laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, va interpreta Suita din Partita pentru vioară nr. 3, în mi major, BWV 1006: 1. Prelude, 2. Gavotte, 3. Gigue de Johann Sebastian Bach, în transcrierea lui Serghei Rahmaninov și Impromptu op. 90 nr. 3, în sol bemol major, de Franz Schubert, urmate de Berceuse, op. 54 nr. 10 de Piotr Ilici Ceaikovski, în transcrierea lui Arcadi Volodos, și Barcarolle, op. 60 de Frédéric Chopin. 

Programul va continua cu un dialog între Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici, urmat de decernarea Premiului „Monica Lovinescu“ 2025 de către președinta juriului, Ioana Pârvulescu.