Scriitorul Adrian Lesenciuc își lansează astăzi, 3 iunie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, cel mai recent roman, „Limba lui Hristos”.
Întâlnirea literară, programată de la ora 18.00, se va desfășura sub egida Uniunii Scriitorilor din România (USR), filiala Dobrogea și a Editurii „Corint” din București.
Alături de Adrian Lesenciuc, poet, prozator, eseist și critic literar român, dar și colonel și prof. univ. dr. habil. la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov și președinte al Filialei Brașov a USR, se vor afla colegi și cititori din Constanța.
Vor vorbi despre noua apariție editorială prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu, președinte al Filialei Dobrogea a USR, precum și scriitorul Bogdan Boeru, membru al aceleași filiale.
Întâlnirea va fi moderată de Amelia Stănscu, manager al Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța.
„Romanul «Limba lui Hristos» ne poartă din primul deceniu creștin până în luptele din Orientul secolului XXI.
Există un loc unde se vorbește limba lui Hristos, nu departe de Drumul Damascului, la o abatere de câțiva kilometri, în munții Antiliban. Locul se numește Maaloula și înseamnă «poartă» în aramaica occidentală. Acolo s-a retras, urmărită de soldații romani, Sfânta Tecla, prima ucenică a Apostolului Pavel și prima muceniță a creștinătății.
Pe același drum urmează să pășească, aproape două mii de ani mai târziu și fără să cunoască povestea întemeierii locului, un arab creștin din nordul Libanului, izgonit din țara sa. Arabul ajunge pe Drumul Damascului în plin război civil sirian, după ce și-a risipit averea pentru a cumpăra demnități în țara de adopție.
Romanul «Limba lui Hristos» e povestea revelării întâmplătoare a faptelor din primul deceniu creștin, în contextul unor întâmplări petrecute între 1975 și 2013, dintr-un Orient la fel de incert ca acela din Antichitate și la fel de volatil ca parfumurile Arabiei. O ultimă cruciadă interioară este dusă pe teritoriul fluid al Orientului. Există un loc unde încă se mai vorbește limba lui Hristos. Exista”, precizează organizatorii.
„Dacă istoria mare ar fi ascultat ficțiunea, ar fi fost mai atentă la personajele politice care aplică tehnica piciorului în prag”
Despre scriitura sa, Adrian Lesenciuc precizează: „Nota distopică din romanele mele are legătură cu dorința de a avertiza asupra formelor de alunecare subtilă. Dacă istoria mare ar fi ascultat ficțiunea, ar fi fost mai atentă la personajele politice care aplică tehnica piciorului în prag. O lectură a romanului «Noi» al lui Evgheni Zamiatin, din 1920, ne-ar fi ținut departe de escaladarea hitleristă.
Ar fi existat vocile opoziției care să oprească mai devreme intenția de măcel sau chiar Holocaustul însuși. Asta face distopia: stopează alunecările societății în mâinile unor indivizi cu porniri dictatoriale, care sacrifică totul pentru propria putere și pentru propria statuie. Nu lumea este distopică, ci ficțiunea care avertizează, care își câștigă astfel rolul social.”
Evenimentul editorial va fi urmat de o sesiune de autografe din partea autorului.