Au profesii și vârste diferite, dar au în comun o pasiune arzătoare sinonimă cu dorul, prin care cinstesc memoria străbunilor (mai ales a înaintașelor) și care le permite să călătorească în timp: pasiunea de a coase, de a realiza ii, cămăși tradiționale și alte piese de port. Își spun „colege de ac”. Este vorba despre membrele Asociației „Cusături dobrogene” din Constanța, cărora li se datorează expoziția „Izvoade în timp și spațiu românesc”, deschisă temporar la Muzeul de Artă Populară Constanța, în perioada 14 septembrie – 20 octombrie. 

O expoziție cu prestanță, elegantă, privită cu admirație nedisimulată de toți cei care trec pragul muzeului de la malul mării: constănțeni, români din țară și de peste hotare, care își potolesc dorul de (a)casă (și) admirând comorile din muzeele de etnografie, turiști străini, fascinați de migala și măiestria cu care româncele știau să-și lucreze veșmintele de sărbătoare. 

O expoziție care îi permite privitorului să călătorească în timp, dar și prin țară, prin intermediul pieselor de port prezentate: din Bucovina până pe Valea Arieșului, din Cluj până în Prahova, din Vrancea până în Mehedinți.

Fiecare piesă de port din expoziția „Izvoade în timp și spațiu românesc” are propria poveste și spune foarte mult despre sensibilitatea și preferințele celei care a realizat-o. Țesute pe pânză de casă de veche (cele mai multe), iile expuse sunt cusute cu fir de mătase naturală sau „de vierme”, paiete metalice, unele dintre acestea suflate cu aur, fir metalizat, tel auriu și argintiu. 

Unele sunt de-a dreptul regale, așa cum este cămașa de Muscel, cusută de Elena Dinu, inspirată după o cămașă pe care Regina Elisabeta i-a dăruit-o ca dar de nuntă protejatei sale, artista Ottilia Oteteleșanu sau cămașa de Argeș cusută de Aurica Coștianu, pe pânză industrială de borangic, inspirată de o altă cămașă a reginei-poete, „punctată” cu sute de paiete suflate de aur. 

Expun (în ordine alfabetică) Lili Badea (cămăși femeiești de Mehedinți, Vâlcea, cămașă bărbătească de Poșada, Valea Arieșului), Dorina Baias (cămași de Gorj și Bucovina, vâlnice de Mehedinți, pistelci de Dobrogea), Eugenia Catargiu (cămăși de Vlașca și Bucovina, cămașă cu ciupag de Lunca Mureș), Andreea Ceauș (cămași femeiești de Vlașca și Bucovina, cămașă de băiat Oltenia, cămașă cu ciupag de Micești, Cluj), Marinela Ciubotariu (cămașă de Bucovina), Aurica Coștianu (cămași femeiești de Argeș, Muscel și Vrancea, cămașă bărbătească de Sălaj), Elena Dinu (cămăși femeiești de Gorj, Muscel și Vrancea, vâlnic de Mehedinți), Ana Fildan (cămașă de Prahova), Carmen Iordan (cămașă de Lunca Cernei), Ionelia Lăzarescu (pistelci de Dobrogea, tulpan), Epșen Memet (replici după podoabe din portul etniilor din Dobrogea). 

În expoziție apare și o cămașă de Bucovina, cusută de regretata Geta Simion, membră a asociației „Cusături dobrogene”, pe care moștenitorii acesteia, nu au știut să o aprecieze la adevărata sa valoare, fiind… trimisă, ca și celelalte cămăși, „prin mâini străine. să îmbrace trupuri neștiutoare”. 

Printre „vedete” se află și o cămașă femeiască de Argeș, cusută de singurul bărbat din șezătoare, preotul Lucian Săftescu de la Biserica „Sfântul Mucenic Gheorghe” din Constanța, lăcașul de cult pictat de Nicolae Tonitza. 

În expoziție sunt prezentate și câteva cămăși aflate în diferite etape de lucru, dar și fire folosite la cusut.

Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța