Vasile Șirli este un nume prea puțin cunoscut în ziua de astăzi în țara noastră. El s-a născut în anul 1948 în județul Timiș, dar provine dintr-o familie de macedoneni cu origini în Cadrilater și Grecia. Ia primele lecții de pian în satul natal după care urmează studiile liceului de muzică și arte plastice din Timișoara. În paralel cu studiul muzicii clasice își cultivă gustul și stilul muzicilor de origine nord-americană, cântând în diverse localuri din capitala Banatului. Mai târziu a studiat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. Aici i-a avut ca profesori printre alții pe Tudor Ciortea, Adrian Rațiu, Dinu Ciocan sau Viorel Cosma. După absolvire a fost angajat la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor iar mai apoi a fost director artistic al casei de discuri „Electrecord”.
A început să compună muzică în perioada în care efectua stagiul militar, perioadă în care a creat pe versurile lui Marin Sorescu și Lucian Blaga. După aceea a debutat în calitate de compozitor pentru teatru de păpuși. Imediat după absolvire a devenit membru al Uniunii Compozitorilor. A fost laureat al mai multor festivaluri din țară și de peste hotare (Mamaia, Dresda, Montreux, Tokyo, Bratislava). În anul 1979 a primit premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pentru lucrarea „Astfel”. Cariera din teatru și film a început la Televiziunea Română unde a lucrat alături de realizatorul Tudor Vornicu la filmul despre grupul „Song”. Au urmat colaborări cu regizorii Dan Micu, Mircea Daneliuc și Lucian Pintilie (pentru filmul „De ce trag clopotele, Mitică?”). În prima parte a anilor 1980, perioada sa de vârf din țară, când colaborează cu Stere Gulea pentru filmul „Moromeții” și cu Petrică Ionescu la Paris, perioadă în care pendula între Paris și București, i se aduce la cunoștință faptul că peregrinările sale nu sunt văzute cu ochi buni de către conducerea de stat și că viza nu i se va mai prelungi.
Astfel, în anul 1986, cu două zile înainte să-i expire viza, decide să fugă din țară și să se stabilească în la cité de la lumière. Această acțiune a dus la pierderea imobilului din București și la izolarea de familie timp de câțiva ani. După o perioadă în care s-a calibrat la noul spațiu cultural, în anul 1990, Vasile Șirli a obținut funcția de director al departamentului muzical din cadrul parcului Disneyland Resort Paris. În această calitate, compozitorul de origine română a trebuit să adapteze muzicile marilor producții Disney pe care le vizionăm pe marile sau micile ecrane sau să compună piese care să fie în spiritul celor originale. După cum spune chiar domnia sa, muzica scrisă pentru producțiile cinematografice Disney nu se potrivește întotdeauna cu atmosfera unul parc tematic Disney iar aici intervine rolul unui director muzical. În responsabilitatea sa este un ansamblu instrumental de peste două sute de interpreți, maeștri de sunet, coordonatori de proiecte și studiouri de înregistrări. Disneyland este spațiu care trebuie să asigure bucuria pentru cele câteva zeci de mii de oameni care îi calcă pragul zilnic iar muzica, după cum ne putem imagina, ocupă unul dintre cele mai importante locuri în aceste producții.
Reîntorcându-ne puțin la perioada petrecută în România, prin intermediul unui coleg din armată, îl va cunoaște pe marele regizor de teatru Silviu Purcărete alături de care are o colaborare deosebită și îndelungată. Aceștia au lucrat împreună la spectacole precum: Richard al III-lea, Furtuna, Visul unei nopți de vară (în două versiuni), Don Juan, Orestia, Nepoata lui Pantagruel, Povestea prințesei deocheate, Pilafuri și parfumuri de măgar, Troylus și Cressida, Oedip. Două dintre cele mai cunoscute și apreciate spectacole regizate de Silviu Purcărete și pentru care a scris muzica Vasile Șirli sunt Metamorfoze după Publius Ovidius Naso și Faust. Primul dintre acestea a fost o coproducție a unor instituții de cultură din Franța, Luxemburg și România conceput pentru a face parte din manifestările incluse în programul Capitala Culturală Europeană 2007, an în care Sibiu, alături de Luxemburg, a deținut titulatura. În aceste producții muzica are un rol foarte important și stabilește starea încă de dinaintea începerii spectacolului propriu-zis, asemeni unei uverturi în operă, și continuă și după ce jocul actoricesc s-a încheiat. În Metamorfoze actorii cântă, atât vocal cât și instrumental, dar și dansează iar muzica reprezintă o împletire perfectă cu dramaturgia.
Cel de-al doilea mare spectacol, Faust, este un carusel de stări, imagini, mișcări și sunete. Apărut câteva luni mai târziu decât precedentul, această călătorie bazată pe cartea lui Johann Wolfgang von Goethe aruncă spectatorul în cele mai îndepărtate direcții. Din punct de vedere muzical, Vasile Șirli începe foarte suav, folosind un cor angelic pe post de fundal sonor ce acompaniază publicul spectator în drumul său prin sală până la începerea spectacolului. Muzica este din cea mai diversă și acompaniază subtil (finalul) sau foarte direct și evident (noaptea Valpurgiei) scenele acestui spectacol emblematic.
Alături de Silviu Purcărete a lucrat și pentru filmul său intitulat „Undeva la Palilula”. În calitate de compozitor de muzică de film a mai scris muzica pentru alte șase filme. A colaborat cu interprete precum Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Angela Similea sau Dida Drăgan. Deși consideră Parisul ca fiind căminul său, Vasile Șirli vizitează destul de des țara natală și participă la evenimente culturale ce se desfășoară în România.