La Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, începutul celei de-a doua săptămâni din luna decembrie va sta sub semnul unei lansări de carte. În prim-planul evenimentului editorial programat luni, 8 decembrie, de la ora 17.00, se va afla „Inima hiperkinetică”, debutul în poezie al conf. univ. dr. Cristina Bogdan, fost prodecan și decan al Facultății de Litere a Universității din București, în perioada 2016-2024.
Cartea, apărută anul acesta la Editura Eikon, va fi prezentată de Cristina Tamaș și Ion Codrescu, membri ai Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul literar va fi moderat de managerul Bibliotecii Județene Constanța, dr. Amelia Stănescu.
O expoziție de desene din carte, semnate de Constantin Cioc, va da formă și culoare manifestării culturale.
„Cristina Bogdan este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București și scriitoare. Specialistă în istoria mentalităților și antropologie culturală, cu un doctorat în filologie, face parte din numeroase organizații academice internaționale. A publicat studii și cărți, cea mai cunoscută fiind «Moartea și lumea românească premodernă: discursuri întretăiate» (2016), volum nominalizat la Premiile «Observator cultural» pentru cea mai bună carte de eseuri a anului 2016. A prezidat mai multe evenimente internaționale, printre care și cel de-al XIX-lea Congres dedicat studiilor despre dansurile macabre și macabru în artă (2021)”, au precizat organizatorii evenimentului editorial .
Cartea de poezie a Cristinei Bogdan a fost foarte bine primită de critica de specialitate.
Despre „Inima hiperkinetică”, criticul literar Ioana Pârvulescu scrie: „Bănuiești de la început: e vorba de dinamica iubirii. Femeie devii, nu te naști, spune Simone de Beauvoir, iar acest traseu e urmărit din poem în poem. Fiecare dedicație – un bărbat iubit. Fiecare bărbat iubit – o carte din bibliotecă, un autor, un artist, un gânditor. Fiecare autor – o poezie. Fiecare poezie – o sobră, mascată declarație de dragoste. Un drum prin bibliotecă, arta, cultura (completat splendid de inițiaticele desene cu metamorfoze ale lui Constantin Cioc). Rutele intime sunt infinite și fiecare femeie parcurge una anume, care o definește. Cristina Bogdan o dezvăluie pe a ei. Pleacă de la Rilke, Mircea Ivănescu, Cehov și ajunge – pe un traseu al libertății, care îi include, între mulți alții, pe Magritte, pe pictorul bisericii Kretzulescu și pe Apostolul Pavel – la linia de sosire, unde femeia îl (re)găsește pe bărbatul ei real. În care se adună câte ceva din toți ceilalți. El este deznodământul. Cred în debuturile poetice târzii.”
„Cristina-de-hârtie scrie poeme – lui Mircea Ivănescu, lui Paul Celan, lui Brâncuși, Micului Prinț, zugravului bisericii Kretzulescu și altor câteva zeci de băieți, printre care și tatăl ei și „cel mai real dintre iubiții ei imaginari”, Bogdan. Ceea ce mi-a amintit, firește, de scrisorile lui Herzog al lui Bellow către o galerie de prieteni și inamici imaginari la fel de bogată; însă admirabila diferență specifică a Cristinei Bogdan e că, spre deosebire de Herzog cel cu inima frântă al lui Bellow, ea e convinsă că «inima e adevăratul organ reproducător». Că totul se produce în inimă – și totul se reproduce în inimă. Iată, cu adevărat, o poezie care nu ne mai lasă să uităm că avem inimă.”, apreciază și poetul Radu Vancu.
