Omul de cultură constănțean Ion Codrescu, un veritabil pasionat și promotor al culturii nipone în spațiul tomitan, invită publicul la un nou eveniment editorial care are ca sursă de inspirație fascinanta creație literară din Țara Soarelui Răsare, „Pagini de haibun”. 

Volumul bilingv (română și engleză), apărut recent la Editura Eikon, va fi lansat la Muzeul de Artă Constanța, miercuri, 23 octombrie, de la ora 16.00. 

Prefaţă este semnată de Rich Youmans, cuvântul-înainte este realizat de Itō Isao, iar postfața, de Liviu Franga.

Cea mai recentă carte a lui Ion Codrescu reunește 25 de haibunuri – gen literar japonez sub forma unui jurnal de călătorie, cu note autobiografice, în componența căruia se află și un haiku – precum și 25 de reproduceri după compozițiile în tuș pe care autorul le-a realizat.

Despre volum au făcut aprecieri critice profesorii universitari Gabriela Creția și Mihai Zamfir de la Universitatea București. 

„Aceste «Pagini de haibun» sunt fermecătoare prin diversitatea lor: în America, Japonia, România, la Veneția, se petrec întâmplări memorabile, păstrate cu grijă de poet și dăruite nouă, ca pregătirea unui ceai din ierburi aromate, urcușul anevoios către un templu budist, întâlnirea cu bătrâna pioasă din munți, sau cele cu Profesorul, cu Pianistul, cu Ivanciu. Autorul stă de vorbă, peste veacuri, fără sfială, și cu Ovidiu.

Dar cartea este seducătoare și prin unitatea ei, asigurată de trăirea intensă a poetului care străbate dincolo de aparențe și dezvăluie esențe. Ochiul lui decodează, foarte personal, cerul și norii, apele, arborii, florile, miresmele pădurii și ale grădinilor, zborul păsărilor și al gâzelor, cărțile, tablourile, concertele. Poet, pictor și meloman, Ion Codrescu laudă, simfonic, frumusețile lumii.

Iar scurtele poezii haiku, adevărate bijuterii de simțire și de expresie, delicate ca o albină prinsă într-un bob de chihlimbar, lucesc pe fundalul prozei ca stelele pe cerul nopții”, apreciază Gabriela Creția

Potrivit universitarului Mihai Zamfir, volumul „poate fi citit drept o culegere de poeme în proză. Bucățile din carte sunt însă poeme de o factură specială: introducerea câte unui haiku în punctele forte ale textului face ca aparentul poem în proză să devină un tablou ornat. Proza de artă reprezentată de poemul european în proză la finele secolului al XIX-lea se transformă în proză de artă «la pătrat» în manieră extrem-orientală”. 

„Decorul în care se desfășoară prozele sale nu are importanță: trecem cu nonșalanță de la satul natal la pădurea din jurul unui templu japonez, de la Manhattan-ul newyorkez la Veneția etc. Urmărind frazele poematice, atent la acțiunea pe care narațiunea o oferă, cititorul pândește mai ales momentul în care poezia se interpune și completează printr-un haiku povestirea. Propria imagine a autorului se răsfrânge prin reflex în toate aceste forme de factură specială.

Influențele cu adevărat excepționale se petrec atunci când doi autori veniți în contact unul cu altul sunt despărțiți prin mii de kilometri distanță. Influențe remarcabile se produc și atunci când între cei doi autori se așterne o distanță de secole. Modelul absolut al lui Ion Codrescu pare a fi scriitorul Matsuo Bashō, un clasic japonez din secolul al XVII-lea, creatorul formei haibun”, mai scrie prof. univ. dr. Mihai Zamfir. 

Despre cea mai recentă carte a lui Ion Codrescu vor vorbi în această miercuri, la Constanța, în ambianța artistică a tablourilor lui Nicolae Grigorescu, scriitoarea Diana Dobrița Bîlea, profesor dr. Evelina Cîrligeanu de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” și scriitorul și criticul literar prof. univ. dr. habil. Angelo Mitchievici,  vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. 

Sursă foto: librariaeikon.ro