La Muzeul de Artă Populară Constanța mai este deschisă până duminică, 8 septembrie, o expoziție specială, care aduce în prim-plan creațiile unuia dintre cei mai cunoscuți și apreciați meșteri lemnari din România, Vasile Moldoveanu.
Expoziția, prima „personală” a meșterului popular născut în localitatea dâmbovițeană Moreni, reunește peste 150 de piese din diferite etape de creații ale artistului care și-a definitivat un stil propriu, inconfundabil, recognoscibil, precum este și semnătura sa în lemn.
În prima sală a expoziției „Vasile Moldoveanu – 60 de ani în slujba prelucrării artistice a lemnului”, publicul poate admira obiecte de cult, de la cruci de mână folosite de preot în biserică, dar și în afara ei, pentru binecuvântare și cruci de masă sau de altar până la pristolnice sau pecetare purtând însemnele biruinței Vieții asupra morții, „IC XC/ NI KA”, troițe miniaturale și candele.
Puține la număr, în raport cu icoanele pictate pe sticlă, care predomină în expunere, icoanele pe vatră, specifice Olteniei, impresionează prin precizia studiată cu care sunt scrijelite figurile de sfinți. Acest tip de icoană reprezintă marea dragoste a meșterului popular dâmbovițean.
Icoanele pictate pe sticlă impresionează prin frumusețe, dar și prin lumina ce pare să se reverse din nimburile sfinților, din cromatică și din precizia formelor. De inspirație țărănească este doar tematica aleasă, deoarece liniile sigure și coloritul trădează mâna sigură, „școlită” a pictorului. Ramele din lemn robuste, dar și „capacele” care protejează sticlă, realizate tot de meșterul Vasile Moldoveanu, prezintă crestături discrete și depun mărturia despre grija și perfecționismul creatorului lui, care nu lasă nimic la întâmplare.
În icoane apar reprezentări diferite ale Maicii Domnului – de la Fecioara cu Pruncul purtând salbă de galbeni la gât până la Maica Domnului Jalnică -, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, în varianta simpli(st)ă specifică centrelor de iconari Nicula și Gherla sau în cea elaborată specifică Șcheilor Brașovului sau Mărginimii Sibiului, dar și două reprezentări ale Sfântului Proroc Ilie. Nașterea Domnului, Buna Vestire, Botezul Domnului, Sfânta Treime, Încununarea Fecioarei, Rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani, Iisus Vița-de-Vie, Sfânta Veronica, Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriile, precum și Sfinții Împărați Constantin și Elena, protectori ai orașului Constanța, în variante singulare, întregesc „iconostasul” expozițional.
În cea de-a doua sală, accentul este pus pe componenta laică a creației lui Vasile Moldoveanu, în care piesele de uz gospodăresc – căuce, linguri, sărărițe – capătă incontestabile valori estetice devenind dovezi ale măiestriei artistice, ca și lăzile de zestre în miniatură, pe care Vasile Moldoveanu a „scris” cu horjul adevărate povești despre familie, despre fata bogată sau despre fata săracă.
Un loc special îl ocupă sărărițele, numite și „sporul casei”, care se remarcă prin robustețea volumelor și a elementele decorative, precum „funia răsucită”, „floarea soarelui” sau „spinii”.
Furcile de tors, zvelte și fragile, în același timp, ca niște coloane ale infinitului, cu aripi diafane, de „pasăre măiastră”, reprezintă adevărate și elaborate dantelării în lemn.
Pentru a vedea travaliul pe care îl presupune nașterea unui obiect din lemn cu valoare etnografică, o vitrină întreagă prezintă etape de lucru în prelucrarea lemnului. Atrage atenția în special culoarea naturală a lemnului, al cărui alb-ivoriu contrastează puternic cu brunul obiectelor băițuite. Alături sunt expuse și câteva unelte, cuțitele pentru crestături, „creație” proprie ale meșterului dâmbovițean, precum și două rindele, acoperite de crestături, una dintre acestea având incizat anul realizării, 1978.
„Faceți-vă viața frumoasă!” a fost îndemnul pe care Vasile Moldoveanu l-a adresat celor care au fost prezenți la vernisajul expoziției sale personale, eveniment petrecut în ajunul marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, numit de țăranul din satul românesc de altădată și Sfânta Mărie Mare.
În concordanță cu cele spuse în seara vernisajului, formele din lemn pe care Vasile Moldoveanu le făurește, înnobilate cu vechi simboluri, reprezintă o formă incontestabilă a Frumosului pe care meșterul îl nemureste în lemn.
Vă puteți convinge de veridicitatea afirmației văzându-i expoziția deschisă până duminică, 8 septembrie, o altă zi de mare sărbătoare, Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Mărie Mică.
Ca o recunoaștere a profesionalismului și măiestrie sale, Vasile Moldoveanu a primit, pe 14 august, din partea Muzeului de Artă Populară Constanța o diplomă de excelență „în semn de prețuire pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale și îndelungata colaborare”.
Cei care doresc să-l întâlnească pe meșterul Vasile Moldoveanu sunt așteptați în perioada 6-8 septembrie, în fața Muzeului de Artă Populară Constanța , unde este organizată manifestarea „Meșteșuguri tradiționale – utilitar și decorativ”.
