Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Povestea mai puțin cunoscută a mărțișorului-monedă

Pasionații de tradiții, care doresc să afle povestea mărțișorului, simbol al primăverii, sunt așteptați până 10 martie la Muzeul de Artă Populară Constanța pentru a vedea expoziția „Mărțișoare din perioada Regalității”, care reunește piese din colecția privată a lui Georgian Anghel, un pasionat numismat, filatelist și cartofil, de profesie căpitan de port superior.  

Pe lângă monedele pe care sunt imprimate efigiile regilor și reginelor României, create pentru a fi purtate ca mărțișor, în expoziție sunt prezentate și alte mici obiecte din argint, argint aurit și aliaj din metal.

Printre cele 37 de piese expuse, create de gravori și bijutieri ai Casei Regale, dintre care cel mai prolific este Theodor Radivon, se află expus și cel mai vechi mărțișor datat din România, realizat în anul 1872, cel mai „nou”, dedicat Marelui Voievod de Alba Iulia, Principele Mihai al României, fiind pus în circulație în anul 1938. 

„Ne putem da seama că la 1872 nu oricine își putea permite un mărțișor din aur, din argint, din materiale nobile, dar bijutierii caselor regale, gravorii, sculptorii în metal cum se numeau atunci făceau astfel de mărțișoare-bijuterii”, a subliniat Georgian Anghel.  

Un loc special îl ocupă și mărțișoarele-bijuterii de la finalul secolului al XIX-lea, pe care apare Baba Dochia – sub formă de monedă sau de inimioară –  important personaj din mitologia populară a românilor, despre care se spune că urcând cu oile pe munte a găsit pe jos o monedă, a luat-o, a găurit-o și a trecut prin orificiul creat firul alb-roșu pe care îl torcea. 

Una dintre cele cinci vitrine ale expoziției îi este rezervată gravorului și bijutierului Theodor Radivon, „furnisorul Curților Regale și Mitropolitane, oficer al Ordinului Coroana României”, după cum reiese dintr-o chitanță alb-negru,  în care se face reclamă atelierului său și magazinului de „confiență”. 

Casa „Th. Radivon”, fondată în anul 1856, avea sediul în București, pe Bulevardul Elisabeta nr. 9 bis. În atelierul special de „joillerie, bijuterie, horologie și specialitate de argintărie în tot felul de Menage și de Biserici” al lui Radivon se realizau gravuri, monograme, medalii și mărturii pentru botez”. 

Alături de document se afla expus și un mărțișor dedicat jubileului magazinului Theodor Radivon, 1856-1906, alături de portretul bijutierului alb-negru, chipul său regăsindu-se și pe monede aniversare. 

Pentru a ilustra tematica expoziției, sunt expuse mărțișoare pe care apar suveranele României – Elisabeta sau Carmen Sylva și Regina Maria – în uniforma Regimentului 4 Roșiori, în uniformă medicală, dar și în ținută regală cu diademă de aur,. 

Un mărțișor comemorativ dedicat Regelui Carol I, pe care apar înscriși anii nașterii (1839), începutului domniei (1866) și morții (1914), alături de alt mărțișor marcând 40 de ani de domnie a regelui Carol I, unde profilul suveranului apare alături de cel al împăratului roman Traian.

Este expus și „Mărțișorul Dezrobirii” din 1918, format din două zale de lanț, dispuse în așa fel încât să formeze o cruce, alături de acesta aflându-se și cel mai mic mărțișor regal, confecționat la începutul secolului al XX-lea din argint cu email având 0,98 grame.

În cadrul vernisajului expoziției „Mărțișoare din perioada Regalității”, care a avut loc luni, 26 februarie, colecționarul Georgian Anghel a menționat că tradiția purtării mărțișorului la rever a fost lansată în anul 1913 de către Flota Națională a României până atunci mărțișorul fiind purtat la încheietura mâinii sau la gât.

Pe colecționarul Georgian Anghel publicul îl poate întâlni și vineri, la Târgul de Mărțișoare din fața Muzeului de Artă Populară Constanța, de unde cei interesați își pot procura un bănuț găurit, emis în 1905 sau în 1906, cu destinația mărțișor. Aceste mărțișoare au apărut datorită regelui Carol I, care a comandat o serie de monede de acest fel, la monetăria din Hamburg, pentru ca populația să nu mai „strice” monedele statului român găurindu-le, pentru a le transforma în mărțișor. 

O altă expoziție, care are în prim-plan micul simbol al primăverii, cu piese din colecția lui Georgian Anghel, este „Mărțișoarele Flotei Naționale a României”, deschisă în perioada 28 februarie-12 martie, la Muzeul Național al Marinei Române. 

În cadrul vernisajului care a avut loc aici, dar și la cel de la Muzeul de Artă Populară, tânăra violonistă Valentina Boerescu a interpretat „Hora mărțișorului”, de Grigoraș Dinicu.

CITEȘTE ȘI

Povești vechi de când lumea, „scrise” pe ouă de Fevronia Ciortan și „ucenicii” săi

De profesie economist, Fevronia Ciortan are, de mai bine de un deceniu, o mare pasiune: încondeierea ouălor. Este modul în care se relaxează după o zi înconjurată de cifre.  Ouăle „muncite”, pe care le înnobilează cu motive ancestrale, spun povești despre viață, moarte, înviere, credință, cosmogonie, tradiții și ocupații vechi. Povești încifrate în vechile simboluri pe care le scrie cu

Citește mai mult »

Seara de duminică în compania unui celebru bufon

În această săptămână, pe agenda Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” se află un singur spectacol, o lucrare de referință din creația lui Giuseppe Verdi, „Rigoletto”.  Drama bufonului Rigoletto va fi prezentată publicului împătimit de operă duminică, 21 aprilie, de la ora 19.00, sub bagheta dirijorului francez Arnaud Pairier.  În rolul titular, publicul îl va vedea și asculta

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: