Cei care doresc să călătorească în timp, prin intermediul unor obiecte aflate cândva la loc de cinste în locuințele strămoșilor, sunt așteptați, zilele acestea, la Muzeul de Artă Populară Constanța, pentru a descoperi „Gospodăria tradițională din Dobrogea”. 

Expoziția temporară, găzduită în cele două săli de la parterul muzeului constănțean, reconstituie farmecul locuinței dobrogene de altădată, prin intermediul unor bunuri cu semnificație etnografică deosebită, clasate în patrimoniul cultural național al României, în categoriile Tezaur și Fond.

Expoziția reflectă structura tripartită a locuinței tradiționale, formată din odaia de zi sau camera de locuit, tinda cu vatra și camera bună sau „curată”. 

Țesăturile pentru decorul interiorului, realizate din bumbac și borangic sau lână, bogat ornamentate, dar și cele de uz, mai sobre, lucrate în gospodărie de stăpâna casei, la războiul etalat permanent în odaia de zi, la fereastră, unde se desfășurau activitățile cotidiene din gospodărie, ocupă o pondere semnificativă în cadrul expoziției. Acestea erau o dovadă a hărniciei și priceperii femeii, dar și motiv de mândrie, cele mai frumoase țesături fiind etalate în loc vizibil în camera „curată”, loc de primit oaspeți și spațiu în care se desfășurau cele mai importante evenimente de pe axa vieții. 

Cameră bună este reconstituită în prima sala de expoziție, accentul fiind pus pe principale puncte de greutate ale încăperii, precum „colțul cu patul”, realizat din pământ bătut, alături de care era așezată lada de zestre pictată, de sorginte brașoveană, cumpărată de la negustori ambulanți, care adăpostea cele mai frumoase costume tradiționale, cele de nuntă, de mers la biserică și de înmormântare. Pe pat, dar și pe lada de zestre, erau etalate cele mai frumoase țesături și zestrea fetelor de măritat, constând din țesături diverse: scoarțe, foițe, cearceafuri, ștergare, fețe de masă, perne, numite în Dobrogea căpătâie.

Un alt punct de greutate al camerei „curate” este peretele de răsărit cu icoana de lemn sau ferecătură, încadrată de un ștergar din borangic și bumbac. De asemenea, este reconstituit și spațiul cu masa înaltă, cu patru picioare, pe care erau așezate bucatele de sărbătoare, colacii de nuntă sau cei pregătiți pentru colindători.

Camera de zi este sugerată, în mod special, prin elemente care țin de industria casnică textilă: elemente componente ale războiului de țesut, dar și unelte folosite în prelucrarea fibrelor textile: precum furca și roata de tors, daracul, rășchitorul, vârtelnița, roata de țevi.

Tinda, locul în care ardea focul, se prepara mâncarea, se frământa aluatul pentru pâinea cea de toate zilele și se reunea familia ca sa mănânce, este redată prin obiecte folosite la prepararea pâinii (covata, măsuri pentru faină, forme pentru pus aluatul) și a hranei (linguri, linguroaie, putineiul pentru bătutul untului, bota de apă), precum și prin obiecte din aramă de uz casnic, care au circulat în tot spațiul Peninsulei Balcanice, ștergare de uz casnic. Nelipsită din acest spațiu este măsuța din lemn rotundă, joasă, numită sinie sau iastac, cu unul sau trei picioare. 

Piesele care alcătuiesc expoziția provin din satele românești de pe limesul dunărean (Ostrov, Oltina, Băneasa, Dunăreni, Aliman, Topalu, Seimeni).

Deși tematica expoziției nu este nouă, fiind reluată destul de des, deoarece ilustrează specificul spațiului dobrogean, în actuala expoziție se regăsesc și piese inedite din patrimoniul muzeului constănțean – ștergare, în special – în sensul că nu au mai fost prezentate niciodată publicului larg. Un motiv în plus pentru a vedea expoziția, care va rămâne deschisă doar câteva zile, până la sfârșitul lunii octombrie.

Pentru luna noiembrie, muzeografii constănțeni au pregătit o nouă expoziție. 

Muzeul de Artă Populară Constanța este deschis publicului de miercuri până duminică între orele 09.00 și 17.00, ultima intrare fiind la ora 16.30. Prețul biletelor variază între 2,5 lei și 10 lei.

Elevii, studenții și persoanele cu handicap mediu și ușor vor plăti 2,5 lei pe un bilet, pensionarii, 5 lei, iar vizitatorii români sau străini, 10 lei. Copiii care nu au împlinit șapte ani, copiii cu handicap și persoanele cu handicap grav au acces gratuit.