Scriitorul norvegian Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2023 este foarte cunoscut în țara sa, dar nu foarte celebru în Europa.

Cu toate că are o operă impresionantă, care cuprinde piese de teatru, romane, poezie, eseuri, traduceri și literatură pentru copii, mulți au auzit pentru prima dată numele său în data de 5 octombrie 2023. Piesele sale au fost jucate cu succes în Norvegia, dar numai în ultimii ani pe scenele cele mai importante ale lumii.

Fosse s-a născut în 1959, în Haugesund, Norvegia, într-o familie de quakeri și pietiști luterani, iar literatura sa a fost influențată de acest mediu spiritual și de un accident care i-ar fi putut fi fatal, la vârsta de șapte ani.

A început să scrie foarte devreme, înainte de a-și începe studiile la Universitatea din Bergen. Primul roman „Raudt, svart” (Roșu, Negru) i-a fost publicat în 1983, când avea doar 20 de ani și a abordat frontal tema sinuciderii, dar a reprezentat o distanțare față de stilul social-realist, la modă în Norvegia la acea vreme.

Lansate între 1995 – 1996, volumele „Melancolie I-II” relatează povestea ficțională a artistului norvegian din secolul al XIX-lea Lars Hertervig, evenimentele care au condus la căderea lui psihică.

Una dintre cele mai cunoscute cărți ale lui Jon Fosse este „Scenes from a Childhood” (Scene dintr-o copilărie), un volum de proze scurte lansat în limba engleză în 2018, care conține texte scrise de la începutul carierei sale până în 2013 și oferă o perspectivă excelentă asupra evoluției stilului său.

La un deceniu după primul roman, în 1994, a fost pusă în scenă prima piesă de teatru a lui Fosse: „Și nu ne vom despărți niciodată”. Dar o altă piesă, pe care o scrisese înainte, „Cineva va veni”, a fost montată în 1996, la Paris, iar acesta a fost momentul în care Jon Fosee a cunoscut succesul internațional ca dramaturg. Pornind de la celebra așteptare a lui Godot, a lui Samuel Beckett, piesa lui Fosse este despre un cuplu măcinat de anxietate și gelozie, care așteaptă sosirea cuiva.

Fosse a continuat să scrie, opera sa fiind consistentă și dinamică. Piesele sale se joacă în toată lumea, dar se pare că atenția juriului premiului Nobel a fost atrasă de cea mai recentă proză: „Septologia” – șapte volume lansate în trei ediții.  Monologul solitar de 1.250 de pagini al bătrânului artist Asle este, după aprecierile criticilor, o capodoperă de reflecție și mărturisire spirituală.

Fosse a avut parte de recunoaștere națională și internațională cu mult înainte de premiul Nobel: a câștigat Premiul Ibsen în 1996 și 2010; i-au fost decernate Ordinul Național de Merit al Franței în grad de Cavaler (2003), Ordinul Regal al Norvegiei St. Olav în grad de Comandant (2005), Premiul Ministerului Federal pentru Familie din Germania (2007) și Premiul European pentru Literatură (2014). Deține locul 83 în „Topul celor 100 de genii în viață” întocmit de The Telegraph.

În 2011, Regele Norvegiei i-a acordat dreptul de a locui permanent la Grotten, o clădire din secolul al XIX-lea situată în incinta Palatului Regal din centrul orașului Oslo. Grotten este o reședință de onoare deținută de statul norvegian. În 2022, lucrarea „Septologie” a  fost nominalizată la International Booker Prize

Primul regizor din România care a montat o piesă scrisă de laureatul Nobel al anului 2023 este Radu Afrim. Spectacolul, intitulat „Vis. Toamna”, a avut premiera în 2006, la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”Arad. Afrim a mai montat și „Cineva are să vină” și „Fata de pe canapea” – spectacole lectură la Teatrul Act.

Radu Afrim se declară un admirator al scriitorului Jon Fosse, iar copertele celor două cărți de teatru traduse în limba română de Carmen Vioreanu – „Frumos” și „Cineva are să vină” – sunt ilustrate cu fotografii ale lui.