Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Cea mai veche monoxilă din România, expusă în Gara Maritimă Constanța

Cea mai veche ambarcațiune de tip monoxilă, descoperită până acum  în România, se află expusă în prezent la Gara Maritimă din Portul Constanța după ce Edificiul Roman cu Mozaic, unde a fost adăpostită până acum, a intrat în reabilitare. 

Artefactul medieval a fost descoperit întâmplător la Ostrov, de un grup de pescari, iar din anul 2020 a intrat în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care a „cazat”-o în bolta XI a Edificiului Roman cu Mozaic, încă de când a fost scoasă la lumină, în vara anului 2015.  

Monoxila are aproape nouă metri lungime, iar lemnul din care este construită are o vechime de aproape 800 de ani, conform analizelor prin metoda carbon 14, efectuate la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Având în vedere vechimea sa, dar și starea de conservare, această ambarcațiune, cioplită dintr-un singur trunchi de copac, după ce în prealabil a fost nivelată prin cioplire, arsă controlat și apoi din nou cioplită cu tesla, barda sau cuțitoaia, se află în procedură de clasare în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, ca bun de importanță tehnică.

Operațiunea de mutare a monoxilei în incinta Gării Maritime a durat trei ore, însă, conform reprezentanților muzeului constănțean activitatea a fost „complexă și laborioasă, necesitând luni bune de pregătire – fie și dacă ne referim numai la construirea suporturilor de metal, special concepute pentru a susține barca, identificarea unui vehicul de transport cu dimensiuni corespunzătoare, întocmirea documentației aferente și, mai ales, identificarea oamenilor potriviți pentru această operațiune”. 

Spațiul generos, bine luminat și bine climatizat, fără variații majore de temperatură și umiditate, fac ca soluția identificată să fie optimă”, au subliniat reprezentanții MINAC. 

Barca tip monoxilă și-a găsit cea mai potrivită gazdă – Portul Constanța. Cât va fi nevoie, Gara Maritimă îi va fi casă celui mai vechi obiect plutitor făcut de mâna omului și descoperit pe teritoriul României, strămoș al navelor de acum. Înțelegem importanța acestui bun care face parte din patrimoniul cultural național și suntem încântați că am putut să îl aducem, chiar și temporar, în sediul companiei”, a spus directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Florin Vizan.

Constanța se poate mândri cu două artefacte medievale de acest fel, una dintre acestea, descoperită pe valea râului Crișului Alb, aflându-se în patrimoniul Muzeului Național al Marinei Române. 

Conform specialiștilor, monoxilele, ambarcațiuni folosite în mod special la transportul fluvial, dar și în navigația maritimă costieră, sunt exponate extrem de rare în muzeele din Europa. Totuși, în România, astfel de ambarcațiuni mai pot fi văzute la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Ploiești, Muzeul de Artă din Satu Mare, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași și la Palatul Cultural din Arad.

CITEȘTE ȘI

Povestea mai puțin cunoscută a mărțișorului-monedă

Pasionații de tradiții, care doresc să afle povestea mărțișorului, simbol al primăverii, sunt așteptați până 10 martie la Muzeul de Artă Populară Constanța pentru a vedea expoziția „Mărțișoare din perioada Regalității”, care reunește piese din colecția privată a lui Georgian Anghel, un pasionat numismat, filatelist și cartofil, de profesie căpitan de port superior.  

Pe lângă monedele pe care sunt imprimate efigiile regilor și reginelor României,

Citește mai mult »

„Mărțișoare cu inimioare” și un poem vocal-coregrafic, la Teatrul „Oleg Danovski”

La Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, luna martie debutează vineri cu recitalul „Mărțișoare cu inimioare”. 

Evenimentul, programat vineri, 1 martie, de la ora 19.00, îi va avea în prim-plan pe soliștii Gabriela Dobre, Georgiana Medeleanu, Silviu Vizan, Florian Popa, Valentin Vadamoiu, Eric Dobriceanu și Florian Popa. Aceștia vor cânta în foaierul teatrului, acompaniați la pian de Natalia Gribinic. 

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: