Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Nevoia unui brand gastronomic constănțean

Identitățile și brandingul se construiesc cu ajutorul unor elemente recognoscibile ca aparținând zonei pe care o reprezinți. Cu cât mai cunoscute cu atât mesajul e mai scurt, mai puțin descriptiv sau explicativ. Adică nu o să pui un delfin să reprezinte Hațegul și nici păstrăvul la Constanța. Deși…

Pentru cei care nu știu, la Târgul de Turism al României care a precedat Sibiu – Regiune Gastronomică Europeană, un chef care a reprezentat județul transilvănean a gătit midii și lup de mare. Sper că nu există reciprocitate și Constanța să fie reprezentată de brânză de burduf și trandafiri din celebrul salam cu Indicație Geografică Protejată. Un alt exemplu, mai recent, vine de la Ploiești, din mai 2023: „O shaorma gigant, de 125 m lungime, a fost realizată la Ploieşti / Acțiunea s-a desfășurat cu ocazia împlinirii a 520 de ani de la prima atestare documentară a orașului” (conform Agerpres). 

Există o bulibășeală națională ce trenează de mulți ani în ceea ce privește strategiile de turism. Timișoara 2023 -Capitală Europeană a Culturii nu și-a definitivat un branding culinar și bâjbâie și jalonează printre pizze, șoncuri și pleșcavițe. Iar identitatea gastronomică nu e nici tichie de mărgăritar, nici cireașă de pe tort. E necesară și, de multe ori, trambulină pentru turism. Plaja, marea, cluburile, cherhanalele și șuberecul ajută, dar există întotdeauna loc pentru și mai bine iar sezonul estival de anul trecut ar trebui să fie un mega semnal de alarmă. 

Gastronomia grecească este mult mai cunoscută și apreciată decât cea neaoșă. Plajele lor sunt nu doar mai spectaculoase ci și mult mai pline cu turiști decât ale noastre. Acropola e mai atrăgătoare decât Cetatea Histria, dar asta nu i-a împiedicat ca în noua strategie de branding de țară, „Gastronomy Communities” să promoveze la nivel internațional mâncărurile locale, specificurile culinare regionale ș.a.m.d. Iar Constanța și Dobrogea au destule argumente gastronomice pentru a se diferenția și excela măcar la nivel național. Cu valorificarea patrimoniului stăm însă mai prost. 

Rubrica sustinuta de Domeniul Bogdan

CITEȘTE ȘI

Hai să o facem de oaie!

Alogenii limitează pe nedrept mâncarea dobrogeană la pește și derivate, indiferent că vorbim de cei de apă dulce sau cei din Marea Neagră. De la depărtare, ținutul pare populat cu pescari care de vreun secol încoace au învățat să profite și de peisaje și de apetența pentru scăldat a celorlalți. 

Turistul care caută și mâncare  locală și nu doar pelicani și șezlonguri,

Citește mai mult »

Campionatul Național de Zacuscă, prima ediție 

Jurnalistul culinar Cosmin Dragomir, autorul volumului Curatorul de Zacuscă, anunță că va organiza în primăvară prima ediție a Campionatului Național de Zacuscă. 

Inițiativa face parte dintr-un parteneriat de mai lungă durată cu FNDA (Federația Națională a Degustătorilor Autorizați din România) cei care se vor și ocupa de jurizarea, conform standardelor internaționale, preparatelor din concurs. 

“Cred că avem nevoie de astfel de concursuri care își propun ca pe lângă stabilirea unor clasamente de calitate în funcție de proprietățile organoleptice ale preparatelor să promoveze elemente ce pot constitui identitatea gastronomică națională.

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: