Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Vinurile Dobrogei, dar care Dobroge?

În urmă cu câțiva ani am avut ocazia să degust multe vinuri dobrogene la un eveniment tematic organizat de Vinul.ro la Constanța. Atunci am aflat mai multe despre vinurile din regiune și despre specificul zonei. Dar cum încă nu mă simt specialist în domeniu, l-am invitat pe prietenul Cezar Ioan să scrie în limitele de spațiu ale acestei rubrici despre vinurile dobrogene.

„E nevoie de o distincție între nordul și sudul regiunii, pentru că există unele diferențe semnificative: dacă vorbim despre nord găsim un sol străvechi scheletic, acoperit adeseori de argile și cernoziom, o climă secetoasă; dacă mergem însă mai la sud, întâlnim mai degrabă soluri calcaroase cochilifere, pante line sau chiar amplasări plane și un regim climatic secetos, cald.

Potrivit enologilor care activează în nordul Dobrogei, zona – care e și cea mai veche podgorie atestată pe actualul teritoriu al României – este deopotrivă favorabilă pentru obținerea de vinuri albe și roșii cu structură și aciditate bune, cu arome evidente de soi. În condiții optime, vinurile obținute aici au un conținut alcoolic de peste 12,5% în volume, o bună complexitate și capacitate de învechire. Aligote-ul este soiul alb cu care cramele din această regiune se mândresc îndeosebi, considerându-l o adevărată carte de vizită, alături de Chardonnay.

Vinurile din Murtfatlar, Cernavodă și mai la sud și sud-vest, sunt caracterizate în general de acidități mai blânde decât în nord, cu arome fructate și florale și gust mătăsos. Soiurile albe aromate precum Muscat Ottonel și Tămâioasă românească ori semi-aromatul Sauvignon Blanc și Pinot Gris-ul țin aici capul de afiș. În ultimele două decenii, Feteasca neagră a fost tot mai plantată, iar viile ajunse la maturitate și îngrijite corect demonstrează constant că soiul își găsește aici o expresivitate aromatică și gustativă distinctă, reflectată în vinuri de peste 13-13,5% vol. alc., de corpolență medie sau mare, catifelate, amintind de cireșele negre și prune zemoase, bine coapte sau chiar de cele uscate.”


Rubrica sustinuta de Domeniul Bogdan

CITEȘTE ȘI

Hai să o facem de oaie!

Alogenii limitează pe nedrept mâncarea dobrogeană la pește și derivate, indiferent că vorbim de cei de apă dulce sau cei din Marea Neagră. De la depărtare, ținutul pare populat cu pescari care de vreun secol încoace au învățat să profite și de peisaje și de apetența pentru scăldat a celorlalți. 

Turistul care caută și mâncare  locală și nu doar pelicani și șezlonguri,

Citește mai mult »

Campionatul Național de Zacuscă, prima ediție 

Jurnalistul culinar Cosmin Dragomir, autorul volumului Curatorul de Zacuscă, anunță că va organiza în primăvară prima ediție a Campionatului Național de Zacuscă. 

Inițiativa face parte dintr-un parteneriat de mai lungă durată cu FNDA (Federația Națională a Degustătorilor Autorizați din România) cei care se vor și ocupa de jurizarea, conform standardelor internaționale, preparatelor din concurs. 

“Cred că avem nevoie de astfel de concursuri care își propun ca pe lângă stabilirea unor clasamente de calitate în funcție de proprietățile organoleptice ale preparatelor să promoveze elemente ce pot constitui identitatea gastronomică națională.

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: