Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Jancy Körössy – un Ulise al jazzului românesc

Jazzul românesc și-a început timid drumul și s-a dezvoltat anevoios printre hățișurile regimului comunist. Primele decenii din secolul al XX-lea au reprezentat o perioadă în care nu i se acorda o importanță prea mare, fiind considerat muzică de divertisment iar comentatorii se limitau la simple informări despre concertele de jazz. Perioada proletcultistă a portretizat acest gen muzical ca fiind decadent, de proveniență capitalistă. În acest context debutează primul mare pianist de jazz din țara noastră, Jancy Körössy. 

Născut la Cluj în anul 1926, Jancy Körössy a fost pianist, compozitor și aranjor de jazz. Se apropie de jazz datorită înregistrărilor muzicienilor de culoare de peste ocean. Marcat de bucuria de a cânta, chiar de a se distra cântând, acesta își crează o reputație de improvizator ingenios într-o varietate foarte mare de stiluri. Înainte de plecarea din țară din decembrie 1968 s-a remarcat prin aranjamentele în still jazz pentru piesele de muzică ușoară și pentru improvizațiile pianistice în care se simte ecoul modelelor sale, Erroll Garner și Oscar Peterson. Deși își începe cariera ca violonist, se reorientează destul de repede spre pian. Mutarea la București îi aduce prima colaborare importantă, formând un duo foarte apreciat alături de pianistul Theodor Cosma (tatăl compozitorului de muzică de film Vladimir Cosma). Concertele erau organizate în această perioadă la Sala Dalles din București, care era un spațiu propice experimentelor muzicale. Alături de Jancy Körössy în același spațiu a debutat și solista Aura Urziceanu. Rolul său pe scena muzicală românească este cu atât mai important dacă ne gândim și la faptul că unește folclorul muzical românesc și jazz-ul, anticipând astfel curentul ethno-jazz, printr-o serie de înregistrări în care prelucrează piese ale Mariei Tănase sau Rapsodia Română numărul I de George Enescu. Prin această tendință, asemeni marelui compozitor român de muzică clasică, câteva decenii mai devreme, trezește curiozitatea colegilor de breaslă pentru muzica tradițională. Pianistul considera că jazzul cel mai de calitate este interpretat de muzicienii americani, dar că instrumentiștii români au posibilitatea de a produce o muzică interesantă prin combinația cu folclorul muzical românesc. 

De asemenea, Körössy este responsabil pentru aducerea în atenția muzicienilor și a melomanilor români stilul free-jazz în combinație cu stilul de interpretare lăutăresc. Drept dovadă pentru ingeniosul melanj stă albumul Identification lansat în anul 1970 în Germania și care a fost reeditat mai târziu în Japonia. Înregistrat alături de Hans Rettenbacher la contrabas și Charly Antolini, albumul a fost remarcat de către iubitorii genului din toată lumea. Albumul reprezintă cartea de vizită a pianistului și în abordarea stilurilor de jazz din America. Chiar și pentru melodiile de muzică ușoară jazzmanul realiza variațiuni inedite și surprinzătoare care transformau piesele în lucrări pline de meșteșug pentru instrumentul cu clape. Pianistul s-a bucurat de o notorietate însemnată în țările comuniste, înregistrând la case de discuri precum Supraphon din Cehia sau Hungaroton din Ungaria. Odată cu plecarea în Germania iar mai apoi stabilirea în Statele Unite ale Americii, înregistrările sale din țară sunt scoase din programele radio și TV. În 1970 se stabilește în Atlanta, Statele Unite ale Americii, iar Willis Conover, un producător important de jazz și realizator de programe radio la Vocea Americii dedicate fenomenului jazz de peste ocean, l-a ajutat să se integreze în societatea americană. Conover, care îl considera cel mai autentic pianist de jazz din Europa, l-a cunoscut în 1965 la Praga și l-a vizitat în București un an mai târziu încurajându-l să facă pasul spre Lumea Nouă. În țara în care a apărut jazzul, a avut ocazia să cânte și să înregistreze alături de muzicieni ca Woody Herman, Ray Brown, Milt Jackson, Zoot Sims sau Lee Konitz. În 1971 a avut ocazia să cânte într-un festival organizat de același Conover, cu ocazia inaugurării Kennedy Center la Washington DC.După 1989 jazzmanul s-a întors periodic în România și a susținut mai multe concerte. O altă fațetă a personalității sale s-a relevat în această etapă și anume aceea de mentor al unor tinere speranțe ale jazzului românesc. În acest sens, menționăm colaborările cu pianista Ramona Horvath, alături de care a înregistrat albumul Dor de acasă în anul 2008 și saxofonistul Nicolas Simion, cu care a înregistrat albumul Live in Transylvania în anul 2014. Artistul este primul jazzman român care a înregistrat un album de jazz. Cu toate că nu a crezut că talentul său merită atenția unui profesor și că nu se considera un maestru între muzicieni, Jancy Körössy a rămas una dintre cele mai însemnate personalități din peisajul muzical românesc, dar care, datorită slabei dezvoltări a zonei de jazz, a rămas cvasi-anonim pentru publicul larg.

CITEȘTE ȘI

Eugen Cicero – un orator clasic în jazz

Știm că jazz-ul a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea în Statele Unite ale Americii. Originile sale sunt strâns legate de mozaicul etnic și cultural al orașului New Orleans. Jazz-ul, la fel care orice alt gen de muzică, a avut, are și va avea întotdeauna mai multe direcții de dezvoltare. Printre cele mai cunoscute și

Citește mai mult »

Carl Ruggles – O altă abordare a compoziției muzicale

Evoluția în domeniul artistic este o trăsătură fundamentală. Așa cum orice formă de viață își caracterizează existența prin evoluție și oricare dintre ramurile artei trebuie să își propună permanent căutarea unor noi forme de exprimare. În muzică această căutare merge în infinite direcții, în funcție de nivelul de cunoaștere al creatorilor. Totuși, căutările sonore nu sunt întotdeauna primite cu entuziasm

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: