Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

„Prometeu ’22” a fost și la Constanța  

Timp de două zile, constănțenii au avut ocazia unică de a vedea acasă, pe scena fostului Teatru Dramatic (azi aparținând Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”), coproducția internațională „Prometeu ’22”, în regia lui Tompa Gabor.

Spectacolul, jucat simultan în patru limbi (română, maghiară, slovenă și engleză) și supratitrat în română și engleză, a oferit publicului șansa de a vedea cinci actori de la Teatrul de Stat Constanța – Florin Aioane, Dana Dumitrescu, Cătălina Mihai, Ecaterina Lupu și Mirela Pană – jucând alături de colegii lor de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj și Teatrul Național de Dramă din Ljubljana.

Tompa Gabor a suprapus peste textul clasic al lui Eschil, „Prometeu înlănțuit” lumea contemporană hipertehnologizată, unde condamnarea unui om devine subiect de breaking news, invitându-ne totodată în laboratorul de creație al unui spectacol mediatic, pentru că, un astfel de subiect, menit să facă audiență, necesită o meticuloasă punere în scenă, accentul căzând pe detaliile degradării umane. Regizorul (suprem) este atotputernicul Zeus, iar asistenta de regie este o prea supusă Hera, care face numai ce zice șeful.

În rolul corului antic apare mass media zilelor noastre, în căutare de senzațional: reporteri de radio și tv, cameramani, bloggeri care fac selfie cu condamnatul făcând astfel să se caște un hău între gest și cuvânt.

Prometeu, titanul pedepsit pentru că  a furat focul zeilor pentru a-l da muritorilor, este interpretat de actorul sloven Igor Samobor, care reușește să transmită umanismul și prestanța personajului său în mod admirabil, prin tonalitatea vocii și prin limbajul nonverbal. Stâncă din Caucaz de care se spune că Prometeu a fost legat cu lanțuri a fost înlocuită cu eșafodaj din metal, ridicat într-un laborator securizat cu sârmă ghimpată marcat cu avertismentele „Danger” și „Radiation”, iar tortura constă în șocuri electrice și porții „generoase” de radiații. 

Zeii din Olimp și celelalte personaje mitologice îmbracă la rândul lor hainele contemporaneității:Hephaistos este un om de știință care are ceva din aspectul fizic al lui Einstein, Cratos, îmbrăcat într-un costum alb de protecție poartă tot timpul o armă la vedere, Okeanos este un veteran de război, infirm, plin de decorații și cicatrici, care nu-și asumă riscuri decât la nivel declarativ, Io este o fată rătăcită, iar Hermes este un diplomat la patru ace cu limbă înveninată. 

Scenografia spectacolului a fost creată de constănțeanca Carmencita Brojboiu, iar muzica gravă, cu accente de thriller, a fost compusă de Vasile Șirli. 

Reprezentațiile de la Constanța au avut loc pe 26 și 27 ianuarie, după ce anul trecut spectacolul a fost prezentat la Cluj și în Slovenia, la Ljubljana. Pe 11 și 12 februarie, spectacolul „Prometeu ’22” a participat la Festivalul Internațional de Teatru Finisterra din Porto, Portugalia, festival organizat de Uniunea Teatrelor din Europa. 

Coproducția internațională a fost realizată în cadrul proiectului „Catastrophe“ al Uniunii Teatrelor din Europa al cărei director este Tompa Gábor.

CITEȘTE ȘI

„Tu”, o invitație la meditație în universul sculptorului Aurel Vlad

„Tu”, eu, noi… Sculptorul bucureștean Aurel Vlad ne invită, în această toamnă, la Muzeul de Artă Constanța să ne descoperim, să aflăm Omul, în toată măreția și nefericirea sa, într-o expoziție-eveniment, „dureros de frumoasă”, după cum a descris-o colega sa mai tânără, sculptorița Lelia Rus-Pîrvan, care i-a și fost studentă la Universitatea Națională de Arte din București. 

Expoziția lui Aurel

Citește mai mult »

Ofertă specială de Ziua Cinematografelor, la Centrul „Jean Constantin” 

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” sărbătorește Ziua Cinematografelor invitând cinefilii la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, sâmbătă, 23 septembrie, pentru a urmări filme la un preț special: 10 lei/ proiecție. 

„Sărbătorim după o vară importantă în care românii s-au relaxat la cinema, iar numărul de bilete vândute demonstrează o dată în plus că cinematograful rămâne un

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: