Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Dinu Ghezzo, compozitorul constănțean afirmat în Statele Unite ale Americii

Partea a doua

 Asemeni bagajului său genetic, a zonei din care provine și a locurilor în care a cunoscut aprecierea profesională, creația lui Dinu Ghezzo este un mozaic de elemente și influențe. Acestea sunt modale și tonale, de inspirație folclorică sau jazzistică, realizate cu ajutorul instrumentelor electronice și în stil improvizatoric. Dinu Ghezzo a reușit prin acest evantai răsfirat de stiluri și tehnici de compoziție să împletească tradițiile muzicale care i-au servit ca fundament în formarea sa artistică și tendințele sau curentele muzicale avangardiste ale muzicii contemporane, mai degrabă eliberate de dogmă. Compozitorul prefera ca procesul creativ să fie complet deschis, liber și lipsit de orice fel de constrângere ce ține de tradiție. Acest lucru se întâmpla într-un profund respect față de compozitorii de muzică clasică, dar cu dorința și curiozitatea de a explora tot ceea ce era posibil dincolo de aceasta și care ar fi putut izvorî din lăuntrul creatorului. Alături de locurile de baștină, surse constante de inspirație au fost mitologia greacă și marea. Astfel, intersecția elementelor de proveniență multiplă a o piatră de temelie a muzicii sale. După cum afirmă și violoncelistul Andrei Kivu, care a cântat lucrările sale în peste treizeci de concerte, multe dintre ele fiind dirijate chiar de compozitor, muzica lui Ghezzo trece foarte abil de la părți improvizate la segmente foarte riguros structurate iar publicul a fost de fiecare dată surprins de faptul că muzica contemporană poate suna atât de bine. Creația sa cuprinde:

·              lucrări pentru orchestră

·              lucrări vocal instrumentale

·              lucrări pentru ansambluri de cameră

Asemeni unui supererou dintr-o bandă desenată, Dinu Ghezzo călătorește cu mașina timpului prin intermediul tehnicilor diferite de compoziție sau a culorilor sonore utilizate în lucrările sale. Bunăoară, în lucrarea „Five village scenes”, pornind de la cimpoi și taragot, continuând cu chitara electrică, instrumente care sunt folosite în stil improvizatoric, autorul compune o muzică în afara timpului prin topirea timbrurilor într-un context muzical electronic. „Sound etchings” pentru clarinet bas, reverberațiile pianului și bandă este o lucrare în șase părți. „Vocea” clarinetului, în interpretarea lui Emil Sein, este anamorfozată prin tehnici diverse de producere a sunetului și care împreună cu reverberațiile pianului, prezent ca un ecou și cu sunetele preînregistrate pe bandă stabilesc mediul propice pentru o reprezentare coregrafică. „Eyes of Cassandra” pentru clarinet bas, pian, contrabas și bandă se situează în categoria multimedia, unde compozitorul caută să înglobeze cât mai multe forme de manifestare artistică. „Eyes of Cassandra II” făurește o textură din sunete preînregistrate muzicale alături de efecte atmosferice și percuții acordabile sau neacordabile. Suita de melanjuri constituită din electronic și acustic, dintre muzical și nemuzical, dintre concret și abstract, dintre sonor și vizual (interpretarea conține și o videocoregrafie redată pe ecranul din spatele interpreților) este gestionată și dozată într-un mod foarte inspirat de către Dinu Ghezzo, aflat aici și în postura de dirijor, pentru a reda povestea profetei troiene. Tot în categoria proiectelor multimedia putem încadra și „In search of Euridice” pentru unul până la trei instrumente și bandă pe care regăsim fragmente din muzica maghiară interpretate de soția autorului Marta Arkossy-Ghezzo și fiica sa, Christine Ghezzo-Weiss. De asemenea, „Return of Aeneas” ce semnifică permanenta căutare a sinelui, indiferent de spațiul geografic, spiritual sau cultural. Îngemănarea dintre muzica realizată de Ghezzo și discipolii săi reprodusă acustic și digital, coregrafie care include și camere de filmat folosite de dansatori și versurile lui Christine Ghezzo-Weiss, constituie o călătorie inedită.

    Alte lucrări: „December epitaphs” – pe versuri de Ana Blandiana – pentru povestitori, flaut/clarinet solist, pian, ansamblu și bandă (dedicată revoluției române din 1989); „Echoes of Tomis” pentru povestitor, ansamblu de cameră și bandă; „Wind rituals” pentru instrumente de suflat din lemn, pian preparat și bandă; „The light poems” – pe versuri de Lucian Blaga – pentru soprană, povestitor și ansamblu de flaute; „Ostrom” pentru vioară și bandă, lucrare înregistrată de violonistul Sherban Lupu care afirmă că lucrul cu Dinu Ghezzo pentru această piesă l-a ajutat să improvizeze în stilul folcloric românesc; „Checkmate for John Cage” pentru ansamblu de cameră și bandă; „Five Corrado songs” pentru contrabas și bandă/computer; „Breeze of yesteryear” pentru flaut, clarinet și pian, inspirată de perioada în care compozitorul și soția sa au trăit la Constanța; „Metamorphosis” pentru ansamblu, inspirată de lucrarea lui Publius Ovidius Naso, care a fost integrată în spectacolul de teatru dans „Visul unei nopți de vară” produs în anul 2010 de Facultatea de Arte, specializarea teatru.

CITEȘTE ȘI

Eugen Cicero – un orator clasic în jazz

Știm că jazz-ul a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea în Statele Unite ale Americii. Originile sale sunt strâns legate de mozaicul etnic și cultural al orașului New Orleans. Jazz-ul, la fel care orice alt gen de muzică, a avut, are și va avea întotdeauna mai multe direcții de dezvoltare. Printre cele mai cunoscute și

Citește mai mult »

Carl Ruggles – O altă abordare a compoziției muzicale

Evoluția în domeniul artistic este o trăsătură fundamentală. Așa cum orice formă de viață își caracterizează existența prin evoluție și oricare dintre ramurile artei trebuie să își propună permanent căutarea unor noi forme de exprimare. În muzică această căutare merge în infinite direcții, în funcție de nivelul de cunoaștere al creatorilor. Totuși, căutările sonore nu sunt întotdeauna primite cu entuziasm

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: