În noiembrie, o lună cu semnificație pentru dobrogeni, la Muzeul de Artă Constanța a fost lansat catalogul unei expoziții virtuale care aduce în prim-plan farmecul unei lumi aparte de care pictorii români au fost fascinați, o lume din care apar chipurile turcilor și tătarilor de altădată, trăitori pe aceste meleaguri.

Catalogul  „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească“/ „The Image of Turks and Tatars in Romanian Modern Art“, tipărit sub egida Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României, a apărut în condiții grafice deosebite la Editura Monitorul Oficial.

În cele 120 de pagini, pasionatul de artă regăsește 100 de reproduceri ale unor lucrări de pictură și grafică aflate în patrimoniul a patru muzee din țară: două din București – Muzeul Municipiului București și Muzeul Național de Artă al României și două din Dobrogea –  Muzeul de Artă, incluzând aici și secția de la Topalu, formată din donația medicului Gheorghe Vintilă, și Muzeul de Artă Tulcea din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) „Gavrilă Simion”. 

Aceste lucrări, semnate de nume reprezentative ale artei românești moderne, precum Theodor Aman, Alexandru Satmari, Iosif Iser, Nicoale Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petrașcu, Jean Alexandru Steriadi, Petre Iorgulescu-Yor, au fost reunite în cadrul expoziției temporare cu același nume, care a fost găzduită de MIRAS – Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea, proiect comun al DRI și al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN).

Catalogul bilingv, român-englez, este structurat în patru mari capitole, câte unul pentru fiecare muzeu participant la expoziție, prefațat de câte un studiu introductiv: Muzeul Național de Artă al României – Fascinația lumii orientale din spațiul românesc/ A Fascination with the Orient within the Romanian Area, Muzeul Municipal București – Diversitate culturală și câteva capodopere ale artei românești/Cultural Diversity and Masterpieces of Romanian Art, Muzeul de Artă Constanța – Despre Orientul regăsit și magia Coastei de Argint/About a Rediscovered Orient and the Magic of the Silver Coast și ICEM „Simion Gavrilă” – Balcicul și Tulcea reflectate în arta modernă românească/  Balcick and Tulcea Reflected in Romanian Modern Art. 

În prefața albumului, secretarul de stat din cadrul DRI, Lacziko Eniko Katalin, subliniază: „De la compozițiile monumentale cu tătari (înfățișate în pânzele lui Iosif Iser) la geamiile turcești din picturile lui Nicolae Dărăscu, continuând cu rafinata serie a portretelor de tătăroaice elaborate de Nicolae Tonitza, expoziția recompune aproape ca un puzzle segmente din viața comunităților de turci și tătari din ținutul Dobrogei sau al Balcicului. Prin această colecție, iată, valorificăm simultan tezaurul mai multor comunități care doresc să se cunoască și să se recunoască în continuare, fără să evite profunzimile”.

În catalogul „Imaginea turcilor și tătarilor în arta modernă românească“, Muzeul de Artă Constanța este reprezentat cu lucrări aflate în patrimoniul propriu, dar și în cele ale Muzeului de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ din Topalu, semnate de: Constantin Artachino, Eugenia Iftodi, George Nichita, Iosif Iser, Jean Alexandru Steriadi, Maria Pillat-Brateș, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Petre Iorgulescu-Yor, Ștefan Dimitrescu, Ștefan Popescu și Vasile Popescu.

Celălalt muzeu dobrogean, Muzeul de Artă din Tulcea, este reprezentat prin lucrări semnate, în ordinea apariției în catalog, de: Constantin Petrescu Dragoe, Ștefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Iosif Iser, Constantin Artachino, Max Wexler Arnold, Geo Cardaș, Ion Țuculescu, Francisc Sirato, Lucian Grigorescu, Leon Biju, Paul Miracovici și Nicolae Tonitza. 

La evenimentul editorial de la Constanța, care a avut loc pe 25 noiembrie, alături de directorul instituției-gazdă, dr. Lelia Rus-Pîrvan, au mai luat cuvântul: subsecretarul de stat Dincer Geafer din cadrul DRI, prof. dr. Metin Omer de la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, dr. Adriana Cupcea, cercetător în cadrul ISPMN și dr. Oana Ionel, consilier în cadrul DRI și curator al expoziției. 

În cadrul întâlnirii, a fost proiectat și filmului de documentare al acestui proiect, realizat de DRI la sfârșitul anului 2021.