Preambul
Știm că protejăm și conservăm valorile monumentelor istorice pentru că ele sunt irepetabile, pentru că funcționează ca o mașină a timpului – sunt o moștenire a trecutului ce spune povestea prezentului – sau îl explică – și face legătura cu viitorul. Similar, știm și cum să facem asta – avem legi, normative, o bibliotecă infinită de cunoaștere – atât teoretică și științifică, cât și practică – precum avem și resurse de învățare continuă în știință și tehnologie. Cu alte cuvinte, știm că putem lua un monument istoric abandonat și îl putem restaura, însă, în contextul societății noastre, ce trăiește transformări uluitoare atât de rapid, ne întrebăm „pentru cine restaurăm?”.
Monumentele istorice sunt o moștenire colectivă și le putem privi drept o resursă pentru viitor. Restaurăm pentru societate și contribuim la a modela, într-o mică sau mare măsură, felul în care societatea va arăta în viitor.
Cazinoul din Constanța
Construit între 1903 și 1910, Cazinoul din Constanța reprezintă una dintre cele mai importante expresii ale stilului Art Nouveau din România. Un reper arhitectural, inaugurat sub patronajul regelui Carol I, Cazinoul din Constanța este, cu siguranță, unul dintre cele mai relevante elemente ale peisajului cultural de la Marea Neagră.
Proiectul inițial al Cazinoului din Constanța a fost realizat de către arhitectul Daniel Renard. În 1904, schimbările politice au dus la adoptarea temporară a planurilor arhitectului Petre Antonescu, însă revenirea liberalilor a readus proiectul Renard în prim-plan. În 1908, la inițiativa lui Anghel Saligny, s-a introdus utilizarea betonului armat proiectat de Gogu Constantinescu. Structurile metalice au fost realizate sub coordonarea lui Saligny, iar extinderile ulterioare au implicat colaborarea lui Elie Radu, Ion Mincu și Dimitrie Maimarolu.
Cazinoul din Constanța a transformat experiența falezei și a bulevardului Regina Elisabeta în urmă cu 115 ani, și a devenit un simbol al orașului. În decursul istoriei sale, a traversat două războaie mondiale, cutremure și transformări abuzive, suferind pierderi semnificative, și, cu toate acestea, valorile sale au supraviețuit.
A fost loc pentru ceremonii, spital de campanie, victimă a bombardamentelor, pacient în reparații, loc pentru sărbători, restaurant, loc pentru expoziții, loc pentru nimeni, spațiu de zbor pentru porumbei, iar valorile sale au supraviețuit.
Au continuat să existe cu maximum de strălucire în memoria colectivă, în multitudinea de cărți, reviste, cărți poștale și fotografii care există în țară și în lume, păstrate și protejate de către toți cei care s-au lăsat inspirați și marcați de acest monument istoric.
Tuturor celor care au păstrat memoria Cazinoului din Constanța, care au spus povești, care au creat arhive mici și mari, li se alătură cei din prezent și viitor, și împreună formează publicul său. Acesta este un public cu o personalitate complexă, operând analog și digital, care preț de două decenii a așteptat, a vorbit, a cerut și a dorit revenirea Cazinoului în viața sa.
Așadar, ne aflăm astăzi într-un moment important, cel al finalizării lucrărilor de restaurare și al redeschiderii Cazinoului. Acesta este cu siguranță un moment esențial atât în parcursul istoric al acestui edificiu, cât și în parcursul vieții orașului și al publicului acestui monument istoric.
În 2018 a fost inclus în lista Europa Nostra a celor mai periclitate monumente, fapt ce a tras un semnal de alarmă și a contribuit la declanșarea procedurilor necesare pentru reabilitarea Cazinoului din Constanța.
În 2019 a fost finalizată selecția pentru contractul câștigător – asocierea Remon Proiect S.R.L. (proiectant general – șef proiect complex arh. Constanța Carp), Profesional Construct S.R.L. (proiectant rezistență și consolidare structurală – prof. dr. ing. Paul Ioan), Tehnoinstal S.R.L. (ing. Eduard Socaci) și Aedificia Carpați S.A. (antreprenor general și lider de asociere – director ing. Petre Badea, manager de contract ing. Marius Stan).
În perioada 2020-2025 monumentul a făcut obiectul unor lucrări ample de restaurare, în scopul conservării valorilor sale și al readucerii clădirii în circuitul public, prin integrarea de funcțiuni culturale și de loisir adaptate exigențelor contemporane.


Limita fragilă dintre dezastru și supraviețuire
Cazinoul din Constanța este o clădire cu subsol, parter, etaj și mezanin, cu o suprafață costruită de aproximativ 1729.00mp, cu o suprafață desfășurată de aproximativ 5500.00mp. Are un sistem constructiv complex, ce îmbină zidării masive de piatră și cărămidă plină, planșee mixte din beton, metal și lemn, suprastructuri metalice in diverse geometrii, precum și detalii constructive ambițioase pentru începutul secolului al XX-lea.
Această concepție reflectă o etapă de tranziție în ingineria constructivă, valorificând atât tehnici tradiționale, cât și soluții moderne pentru epocă.
Edificiul este un caz unic, cu o situație complicată determinată de amplasarea sa pe faleza Mării Negre, de contextul socio-cultural și istoric, de statutul juridic, de complexitatea arhitecturală, de dimensiunile sale fizice și simbolice.
Prima etapă a proiectului nostru, 2019-2020, cea de cercetare, a fost contactul cu starea critică de degradare, produsă de abandonul total îndelungat. Analiza multidisciplinară complexă a făcut o radiografie completă – am putut înțelege etapele în care s-a intervenit – în repetate rânduri – de la inaugurare până în prezent. Intervențiile succesive, precum cele din 1983-1987, au contribuit temporar la protecția constructivă a clădirii. Scopul lor consta în reabilitarea ei, însă au afectat partiul originar al clădirii, volumetria. În final, plastica generală originară Art Nouveau a fost parțial alterată.
Din păcate, chiar și până astăzi, anumite pierderi rămân irecuperabile. În lipsa elementelor originare și a documentelor de arhivă, nu știm cum au arătat pardoselile create de Renard, de exemplu, și nici unele plafoane. Știm multe despre exterior, însă nu știm multe despre decorul interior în anumite spații și nici design-ul corpurilor de iluminat de atunci. În fapt, după curățarea elementelor parazitare sau degradate irecuperabil, am rămas cu mult loc pentru a completa pe o linie punctată.
Prin echilibrul concepției inițiale, edificiul s-a dovedit durabil și adaptabil, rezistând atâtor solicitări – naturale și antropice – pe parcursul unui secol. Cu toate acestea, degradările descoperite la debutul lucrărilor au depășit nivelul anticipat. S-au descoperit la nivelul structurii de rezistență numeroase vicii ascunse și degradări în stare dormantă, ce au dat dimensiunea catastrofală, în fapt, a situației inițiale a Cazinoului.
Similar, în contextul unui nivel foarte ridicat de degradare și uzură morală, instalațiile și echipamentele existente s-au dovedit a fi irecuperabile și, în orice caz, incompatibile cu necesitățile contemporane, precum și cu ambițiile demersului.


Situația propusă – recuperarea strălucirii de altă dată
Proiectul nostru a stabilit ca obiectiv major reabilitarea unui monument istoric aflat la granița fragilă dintre dezastru și supraviețuire. Conceptul de intervenție pentru restaurarea Cazinoului din Constanța s-a fundamentat pe o abordare integrată, multidisciplinară, derivată din concluziile complexe ale cercetărilor preliminare și din principiile contemporane de conservare.
Intervenția a avut ca obiectiv esențial refacerea configurației arhitecturale, funcționale și artistice originare, prin eliminarea stratului parazitar acumulat în deceniile anterioare și revalorizarea esenței monumentului Art Nouveau proiectat de Daniel Renard.
Întregul demers a fost ghidat de ideea de refacere a ultimei configurații stabile cunoscute a Cazinoului – cea interbelică, și de responsabilitatea de a reda edificiul publicului drept moștenire culturală activă.
Consolidarea planșeelor, a infrastructurii și a grinzilor istorice proiectate de inginerul Anghel Saligny a fost esențială pentru stabilitatea ansamblului, iar refacerea elementelor distruse de coroziune și infiltrații a garantat continuitatea structurală a edificiului.
În ciuda provocărilor create de pierderile din degradări, am reușit să colectăm suficiente date din situația inițială pentru a permite refacerea fidelă a numeroase elemente conform modelului originar.
Am putut astfel să desfacem numeroase compartimentări, scări interioare, volume adăugate pe fațadă, finisaje aplicate peste cele originare. Am putut desface scoica dintre sălile mari de la etaj, să descoperim zidăria de piatră și grinzile lui Anghel Saligny de la subsol, și să recuperăm spațiile ample elegante de la început.
Operațiunile au inclus refacerea minuțioasă a tâmplăriilor, stucaturilor, picturilor murale, vitraliilor și elementelor de stucco-marmură, urmărind eliminarea adăugirilor discordante realizate la cele mai recente intervenții, în anii ’80, care alteraseră estetica, partiul și expresia clădirii.
O componentă importantă a proiectului a fost refuncționalizarea spațiilor interioare, pentru a permite o utilizare contemporană, fără a altera caracterul monumentului. Aceasta a fost una dintre provocările demersului nostru, întrucât ne-am propus refacerea decorului interior conform datelor existente și armonizarea – în mod obligatoriu – a tuturor elementelor nou-propuse cu stratul existent.
Cum menționam anterior, completând pe linia punctată în acord cu ambițiile contemporane pentru Cazino, stratul nou-propus prin proiectul acesta a adus elemente create de la zero de o manieră compatibilă cu decorul pre-existent: pardoseli de piatră și din lemn, corpuri de iluminat, placaje și lambriuri, tâmplării interioare, compartimentări ușoare pentru grupuri sanitare, mobilier, confecții din metal, scări și balustrade.
Tema proiectului, așa cum a fost convenită cu beneficiarul, a propus funcțiuni cu caracter public. Cazinoul a fost adaptat pentru activități culturale și de divertisment: spații expoziționale dedicate mediului marin și istoriei clădirii, o sală de bal, o sală multifuncțională cu scenă, cafenea, lobby și lounge-uri în cele mai spectaculoase zone ale clădirii. Toate dublate și conectate la numeroase spații de servicii, igienă, spații tehnice, pentru a funcționa ca o clădire din secolul XX adusă în secolul XXI.
Integrarea instalațiilor moderne – electrice, sanitare, de încălzire, ventilație și climatizare ș.a.– a fost realizată urmărind echilibrul între armonia decorului istoric și stratul nou-propus, cel al echipamentelor contemporane.
Așadar, printr-un proces complex de restaurare, proiectul a vizat readucerea Cazinoului în circuitul vieții publice ca reper cultural activ, fidel spiritului său fondator și adaptat rigorilor și sensibilităților contemporane.
*
Acest proiect este rezultatul efortului susținut timp de 5 ani a aproximativ 480 de persoane, profesioniști în toate specialitățile implicate de proiectare și execuție. Proiectul de consolidare și restaurare a Cazinoului din Constanța s-a remarcat printr-un grad de complexitate deosebit, desfășurându-se în perioada 2018-2025 și integrând o suită amplă de etape: de la acțiuni de lobby instituțional și sensibilizare publică, la cercetare multi- și transdisciplinară, elaborare de expertize, studii și analize tehnice, proiectare specializată, execuție propriu-zisă, asistență tehnică pe parcursul lucrărilor și comunicare strategică.
Proiectul a implicat o rețea extinsă de experți și specialiști din domeniile – arhitectură, rezistență, inginerie geotehnică, restaurare artistică, instalații, fizico-chimia materialelor, dar și economie, management de proiect, cercetare documentară, comunicare publică și relații instituționale – necesitând o coordonare multidisciplinară continuă, atât în etapa de pregătire cât și în cea de execuție efectivă.
Studiile, expertizele și toate proiectele de specialitate, precum și execuția lucrărilor au fost coordonate și realizate de către experți și specialiști atestați de către Ministerul Culturii, cu o importantă experiență anterioară în domeniul patrimoniului cultural.


O misiune colectivă
Pe parcursul proiectului un gând recurent pe l-am avut a gravitat în jurul unei întrebări venind de la o persoană curioasă imaginară – Dacă toate monumentele istorice au o valoare inestimabilă, sunt irepetabile și reprezintă o moștenire culturală incontestabilă, cum se face că doar unele sunt salvate și revitalizate, iar altele nu? Ce face ca monumente precum Cazinoul din Constanța să fie „speciale” și să fie salvate de la dezastru, iar altele nu încă sau nu…niciodată?
Un răspuns facil privind salvarea monumentelor istorice ar indica domeniul financiar sau relațiile inter-instituționale, însă acestea nu explică pe deplin succesul unor restaurări. Urmărind parcursul multor monumente din România și Europa, am înțeles că esența stă în relația dintre monument și comunitatea sa. Un monument supraviețuiește prin semnificația pe care oamenii i-o atribuie și prin energia colectivă a celor care îl susțin.
Luând parte la acest proces încă de la început, în calitate de membru al echipei Remon Proiect, proiectantul general al lucrării – alături de doamnele arhitect Constanța Carp, Smaranda Baciu și Magdalena-Carmen Vladimirescu – am acum, la final, o viziune modificată asupra proiectului de la Cazino – îmbogățită, de fapt.
Am observat că, suplimentar excelenței profesionale a echipelor implicate în proiect, a existat un fir roșu ce a conectat toate componentele proiectului. Acesta a condus un proces de restaurare armonios cu rezultate realmente remarcabile.
Acest spirit coordonator a fost generat, consider astăzi, de puterea pe care monumentul istoric, Cazinoul din Constanța, a avut-o și încă o are asupra publicului său. Valorile sale au inspirat atât de mulți oameni de-a lungul timpului, încât atunci când momentul a venit și a fost necesară salvarea lui, efortul colectiv a făcut posibil acest lucru.
Similar, cred că mare parte din cei implicați în proiectul din 2020-2025 făceau deja parte din publicul Cazinoului din Constanța. Și ei aveau amintiri acolo, au avut curiozități, sufereau văzând degradările și își doreau reabilitarea monumentului.
Timp de cinci ani ne-am întâlnit cu vocile celorlalți în presă, social media, pe stradă, în oraș, la evenimente, la Primărie, la Guvern, la birou și acasă. Atenția pe care Cazinoul din Constanța a primit-o în ultimii ani a fost benefică – a demonstrat interes și a solicitat profesionalism, cooperare, responsabilitate, excelență.
Timp de 5 ani Cazinoul din Constanța, ca întreaga țară, a cunoscut o pandemie, doi primari, doi președinți de stat, mai mulți miniștri și prim-miniștri, precum și numeroase momente complicate. Cu toate acestea, lucrările nu s-au oprit niciodată. Dorința colectivă de a restaura Cazinoul, de a fi redat publicului său a fost salvatoare.
Acesta este fenomenul ce are loc în cazul celor mai multe monumente istorice care se restaurează în țară și în lume. Acesta este, probabil, răspunsul adevărat la întrebarea inițială: monumentele nu sunt „speciale” prin ele însele, ci sunt salvate atunci când oamenii din jurul lor investesc în ele sens și idei de viitor.
Proiectul Cazinoului din Constanța a reprezentat pentru echipa de proiectare și execuție nu doar o provocare tehnică de proporții, ci și o reconfirmare a convingerii că protejarea patrimoniului cultural este o misiune colectivă.
În concluzie rămâne un gând optimist: eforturile colective în jurul monumentelor istorice pot inspira, pot crea modele și pot contribui la o societate mai solidară, mai educată și mai conștientă de propriul patrimoniu.

Sursa imaginilor: Aedificia Carpați S.A. și A New Film S.R.L.
Echipa Remon Proiect: arh. Constanța Carp
arh. Smaranda Baciu
arh. Magdalena-Carmen Vladimirescu
arh. Irina-Petra Gudană
Referințe externe:
– Website RemonProiect – www.remonproiect.ro
– Lista completă a colectivului de elaborare – https://www.remonproiect.ro/cazinoconstanta
– Pachet de presă + fotografii – https://drive.google.com/drive/u/2/folders/1PC-LyeXJpp4yLwvcC6S3BoCZ0JxBJ79L

ECHIPA PROIECTULUI DE RESTAURARE A CAZINOULUI DIN CONSTANȚA
2020-2025
Finanțator
♦ GUVERNUL ROMÂNIEI prin MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
Attila Cseke, Vasile-Daniel Suciu, Ion Ștefan, Adrian-Ioan Veștea
Implementare lucrări
COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII
Manuela Irina Pătrășcoiu , Gabriel Diaconu , Anca Bandrabur, Adrian Eduard Cefălan ,
Daniela Ileana Orodel , Luiza Andrei , Georgiana Vasilescu , Daniel Popescu, Ionuț Marina, Andra Dragomir , Felicia Stoica, Ionuț Mincu
Beneficiar
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CONSTANȚA
♦ PROIECTARE & ASISTENȚĂ TEHNICĂ ♦
ARHITECTURĂ
♦ REMON PROIECT S.R.L. – PROIECTANT GENERAL
arh. Constanța Carp (expert atestat M.C.) – șef proiect complex
arh. Smaranda Baciu (expert atestat M.C.)
arh. Magdalena-Carmen Vladimirescu
arh. Irina-Petra Gudană
alături de:
arh. Aurel-Ioan-Eugen Botez (expert atestat M.C.), arh. Iulian Cămui (expert atestat M.C.), arh. Minerva Pătrulescu – verificator tehnic arhitectură, ing. Gabriela Carpov
REZISTENȚĂ
♦ Profesional Construct S.R.L. – proiectant rezistență
prof.dr.ing. Paul Ioan (expert atestat M.D.R.A.P. și M.C.)
ing. Mihai Biriș (specialist atestat M.C.)
ing. Ștefan Geantă, ing. Vladimir-Constantin Crișan, ing. Eduard Gabriel Petrache,
alături de ing. Cristian Rușanu, ing. Sanda Manea – verificatori tehnici rezistență
INSTALAȚII
ing. Ioan Mareș (specialist atestat M.C.)
♦ Tehnoinstal S.R.L. – proiectare instalații electrice
ing. Eduard Socaci, ing. Daniel Jan Dobrotă , ing. Mihai Homata, ing. Eduard Eugeniu Mirea, ing. Cristian Marius Ilinca, ing. Andrei Iorga
♦ ing. Anton-Victor Voroneanu – proiectare instalații HVAC
♦ ing. Vulpaș Camelia – proiectare instalații sanitare
ing. Ana Maria Biro – expert atestat M.C., verificator tehnic instalații
♦ EXECUȚIE ♦
♦AEDIFICIA CARPAȚI S.A. – ANTREPRENOR GENERAL, CONSTRUCTOR, MANAGER PROIECT
Director general – ing. Petre Badea
Manager proiect și șef execuție – ing. Marius Stan
Director tehnic – ing. Mariana Rădulescu
Director producție – ing. Andrei Ioniță
Director marketing – ing. Cristi Constantinescu
Director instalații – ing. Florin Păun
Director economic – ec. Doina Suba
Director mecanizare – ing. Ștefan Stan
Management – ec. Cristian Grăjdan
Șef serviciu contractare – ing. Sergiu Crăciun
Șef punct lucru – coordonare instalații – Adrian Chifor-Negru
Șef șantier – ing. Cristian Stan, sing. Ecaterina Vâlsan, ing. Silvia Crețescu
Șef punct lucru – tehnician Gabi Puchiu
RTE – ing. Constantin Sultana, ing. Cristian Ștefan
Director calitate – ing. Ligia Pătrășcoiu
Șef serviciu ofertare – ing. Daniela Năstase
Șef serviciu protecția muncii – ing. Alis Ghigeanu
Tehnic decontare – ing. Cornelia Florea, Irina Rosensweig-Căpitănescu (tehnician – șef punct lucru), Petru Socorodan (tehnician), Mihai Moraru (șef calitate – subinginer), Ioana Alecu, Georgeta Voinea (economist), Dana Deaconescu, Dan Nechifor
Consilier – Eduard Licht
Aprovizionare – Georgeta Pavel
Execuție
Ion Balazs, Emil Băducu, Constantin Bărbuceanu, , Ştefan Bud, Coca Burlacu, Marian Căpăţînă, Ionica Chiscop, Ioana Ciortea, Constantin Cîrstoiu, Grigore Costache, Ion Costache, Costică Cramer, Ion Deaconu, Vasile Dinescu, Simona Georgescu,, Constantin Grumeza, Vasile Ilie, Petre Ilinca, Cristian Jianu, Marian Lală, Ionel Mina, Cătălin Minea, Nelu Mocanu, Ion Moţăţăianu, Cristian Munteanu, Mihai Nae, Ion Nete, Marian Niţu, Costel Paşaniuc, , Maricel Şchiopu, Nicolae Şerbana, Florin Şolea, Cristina Tucă, Constantin Radu
♦ S.C. KLY CONFORT S.R.L. – restaurare și execuție componente de ipsos
Marian Ghiță, Călin Ducanu, Tudor Ghiță, Călin-Nicolae Ghiță, Mihai Mărgineanu, Dumitru Dinu, Cristian Petre, Dumitru-Mugurel Anton, Ion Manciu, Vasile Manciuc, Ilie Spînu, Ionuț Alecu, Constantin Baciu, Ștefan-Cristian Anton, Lucian Năstase, Corneliu Cristinel Iova, Gheorghe Paraschiv, Alexandru Badea, Cosmin-Florin Stanciu, Tudorel Ion, Ștefan Buhuş, Vasile Călin, Petcu-Paul Ciubieca, Ștefan Cristian Roșu, Adrian Tudorache, Ionuț Sandu, Ionel Ifrim, Eugen Cateliu, Ioana Ghiță, Laura Soneriu, Cristina Tomescu, Simona Adochitei, Georgiana Florentina Ursu, Cătălin-Ionuț Bătrînu, Constantin-Ionuț Tomescu, Niculae Oprea, Nicolae Micu, Nicolae Strîmbeanu, Iordan Gulea, Florin Dascălu, Costel Răscanu, Radu-Ionuț Răscanu, Alin Dibu, Gabriel Ifrim, Robert-Andrei Ifrim, Ionel Ioniță, Gheorghe Ioniță, Ionuț-Valentin Petre, Cristian-Ninel Ghiță, Emil Ene, Mihăiță-Stelian Ogeac, Ion Enescu, Nicolae Marian Sucală, Alexandru Manole, Constantin Dinu, Valentin Cobzaru, Sorin Onicel, Ioan Surubaru, Andrei-Ionuț Doborean, Ionuț Gotișanu, Gabi Gotișanu, Adrian-George Constantin, Tudorel Coman, Ilias Carani, Vinicius Mugurel Copil, Marian Păduraru, Marin Diță, Marius Ionatal Dibu, Daniel Costel Munteanu, Marius-Petrișor Pavaloaiei, Liviu Georgel Tiron, Petrică Ivan, Dumitru Viziru
♦ Tehnoinstal S.R.L. – execuție instalații electrice
Ion-Corin Miclea
Florin Constantin Brânzea, Mario George Brisit, Ovidiu Marius Butnaru, Cristi Nelu Gheorghiță, Ionuț Izarian, Tudorel Marin , Razvan Andrei Mocanu, Adrian Florin Nicolae, Nicolae Roșca, Alin Șerban, Tudor Sotir, Stelian Mircea Taras, Daniel Toma, Ion Laurențiu Ungureanu
♦ S.C. INSTALAȚII SUPER S.R.L. – execuție instalații sanitare
Daniel Beșliu
Marian Apostol, Ferdi Asan, Gigel Dobre, Gheorghe Grosu, Gheorghe Iancu, Alexandru Minea, Iulian Nuțu, Ioan-Daniel Pascale, Gheorghe Petruș, Giuniet Regep, Petrică Sișu, Florin-Didel Steharu, Alexandru-Iulian Suciu
♦ S.C. EUROART CONSTRUCT S.R.L. – execuție acoperiș și învelitori
Cristian Colică, Marcela Colică
Cristian Jugan, Iulian Murariu, Andrei Nicolau, Ciprian Popiniuc, Ionuț Popiniuc, Cosmin-Gabriel Răutu
♦ S.C. LDS CONSTRUCT S.R.L. – lucrări execuție acoperiș
ing. Daniel Sandu Longin
Florea Badea, Dumitru Dumitran, Vasile Mugurel Lemnaru, Gheorghe Radan, Cornel Marius Ștefan, Emil Ștefan, Gheorghe Ștefan, Ionuț Ștefan, Marian Ionuț Ștefan, Nicolae Stoican
♦ VERTICAL TOTAL CONSTRUCT S.R.L. – execuție confecții metalice & gips-carton
Puiu Mindu, Ion Necula, Magdalena Necula, Gheorghe Androne, Răzvan Păltinuș, Pandele Vlase, Ilie Velea, Petre Chiriac, Tiberiu Ciubancan, Marian Toma, Ștefan Ruta, Georgel Fulaș, Dănuț Matei, Marian Ionescu, Alexandru Necula, Adrian Puiu Necula, Angelica Marin, Ioan Alberto Buiciuc, Leontin Gartan
♦ S.C. VERTICAL DESIGN S.R.L. – execuție finisaje & compartimentări
ing. Cătălin Arseni, Cătălin Bădescu
Tehnicieni: Gabriel Călin, Dorel Nae, Viorel Petriș, Vasile Stănică
♦ S.C. ANDRASIG EXPRES S.R.L. – execuție finisaje
Gheorghe Gioni Antonescu
Anton Dănilă, Mitriță Ștefăniță, Mihai Sorin Nicola, Gheorghe Nițu, Ionel Toma, Viorel Macovei, Florea Fărcășeanu, Fiodor Velcev, Ilie Sora, Ninel Năstase, Ion Gurduza, Radu Gureu, Dumitru Gureu
♦ S.C. UPA CARPAȚI S.A. – execuție confecții metalice
Ing. Florea Carstea, Cătălin Andrei, Daniel Costache, Vasile Davidică, Petre Gheorghe, Gabriel Ichim, Gheorghe Merticaru, Ionuț Mircea, Dorinel Nechita, Ion Nițu, Iosif Sescu, Mihail Tudor
♦ S.C. GRAVEL S.R.L. – execuție dulgherie și fierărie
Ion Zăharachescu, Sandel Chiriță, Costel Șerban, Ion Țene, Alexandru Ristache, Gheorghe Vasloban, Grigore Dagzo, Vasile Zamfir, Valentin Forgaci, Ovidiu Ungureanu
♦ S.C. HISTRIA INTERNATIONAL S.R.L. – plafoane suspendate metalice
Octavian Ghidici, Marin Stan, Ștefan Matei, Ionuț Ponorică, Nicolae Stan
COMPONENTE ARTISTICE
♦ PATRIMONIU S.R.L. – restaurare componente artistice
Ion Chiriac – expert restaurator
Eduard Armeanu, Denis Brânzei, Denisa Capitan, Ioana Cojocaru, Bogdan Covale, Lavinia Dedu, Vasile Dragomir, Miron Gheorghe, Lucian Jitariuc, Virgil Panaite, Lorel Trentea, Crina Tudose, Vladimir Voinea, Anabel Zgârban – restauratori
♦ PEGASUS RESTAURĂRI – restaurare componente artistice
Mircea-Corneliu Baciu – specialist restaurator
Gabriela Beja, Ionel Chirițescu, Alice Detcov, Elena Detcov, Ioan Ieremia, Mihai Ieremia, Alice Iosin, Iulia-Milena Buiculescu, Mihaela-Maria Lucacevici, Ion Moldoveanu,Ion Moldoveanu, Irina Moldoveanu, Pascale Roibu, Viorica Stan, Domnica Țoanța, Lucian Cătălin Voinea
♦ ARS VITREARUM AMAGA S.R.L. – restaurare & realizare vitralii
Amalia Verzea – director general, expert restaurator
Gabriel Iliuță – restaurator
Lorena Negru – artist plastic restaurator
Mădălina Avram – artist plastic restaurator
Cristian Constantinescu – artist plastic restaurator
FINISAJE
♦ ARTPROTECT S.R.L. – materiale speciale de restaurare
ing. Gabriela Carpov
♦ THEDA MAR S.A. – pardoseli din piatră
Alexandru Vasiliu – project manager
Olga Bucur – sales manager
Georgiana Melniciuc-Bidu – arhitect
Laurențiu Enache – manager montaj
Ovidiu Sandu – manager producție
Proiectant – Valentin Paraschiva
Manager QHSE – Petcu Nicu
Șef control calitate – Raicu Mircea
Operator date producție – Alexandru Daniel Gîrban
Șef șantier – Marian Badiu, Florin Parfene
Șef echipă – Bogdan Radu Pop, Mihai Mormincheș
Șef schimb – Gigel Dana
Șef depozit – Alexandru Boca
Șef logistică – Valeriu Barbu
Șlefuitor – Daniela Bajinariu, Burlacu Mirela, Florentina Petrișor, Steluța Scurtu
Operator waterjet, macara – Cristian Bancau, Sebastian Adrian Iacob
Operator utilaj – Gabriel Boca, Cristian Căldăraru, Iulian Mușat
Montator – Valentin Bejenaru, Andrei Boboc, Marian Brojba, Petrica Brojba, Costinel Folea, Tomiță Ilin, Nicușor Iosca, Costel Mohora, Gabriel Gheorghe Nicolae, Florin Pană, Marian Sanda, Nicolae Sora, Alin Marius Stancu, Ion Tarcomnicu, Gigel Țăruș, Valentin Țăruș, Samuel Tranca, Ionel Vlad
Cioplitor – Liuta Botea, Nelu Chițu, Gherghe Ilie, Rodica Ladan, Radu Prisăcaru
Specialist calitate – Balahur Ionuț, Deniss Toma
Ajutor operator – Fănel Matei
Operator cap bandă – Catalin Renner
Stivuitorist – Ion Toma
♦ MarkHolz S.R.L. – tâmplărie lemn
Zsolt Fogorassy – director general
Robert Fogarassy – manager proiect
Adrian Duka – proiectare specializată
Stefan Antal, Ioan Balogh, Szilard-Csaba Beres, Ildiko Biro, Istvan Biro, Istvan-Zsolt Biro, Janos Biro, Jozsef Bocicai, Levente Buceceanu, Csilla Csizmas, Peter Demeter, Zoltan Dobos, Zsolt-Laszlo Gabos, Agnes-Zsofia Gyenge, Barna Haboczki, Andrei Haidu, Erzsebet Haidu, Atilla Hajdu, Mihaly Indreica, Zoltan-Attila Kollo, Sandor Kucsvan, Zoltan Kucsvan, Ioan Kurcsi, Romulus Lapadat, Romulus-Ioan Lapadat, Zsolt Molnar, Bianca-Katalin Olvedi, Janos Olvedi, Emil Oroian, Pal Otves, Csilla Pasztor, Stefan Pentek, Tudor-Vasian Rad, Endre-Levente Sandor, Gyula Suto, Marton Szasz, Laszlo Toth, Arabella Vajda, Mihai Veres
♦ FD Stil S.R.L. – corpuri de iluminat
arh.Dan Dumitriu – director general
arh. Fana-Maria Mihăescu – proiectare & concept design
Valeriu Cuc – design detalii de execuție
Daniel Tudosă – design detalii tehnice de execuție
Daniela Lambă, Gabriela Todirașcu – elaborare documentație tehnică
Ionel Dinu, Cătălin Agache, Florin Vână, Marian Iordache – execuție și montaj
Gheorghe Codrescu, Radu Ciobanu, Florian Cojocaru, Constantin Ungureanu, Liviu Mihăilescu, Adrian Stan, Ion Enache, Ștefan Manciu, Mihaela Voinea, Cristinela Găman, Cristian Nedelcu, Larisa Nedelcu, Ion Poponete, Lucian Bădiță – execuție
♦ OVO DESIGN S.R.L. – mobilier & pardoseli din lemn
Beatrice Cărămizaru, Carmen Beldiman, Nicolae Cincă, Claudia Popescu, Daniel Bălan, Daniela Hornea, Emerica Ion, Georgiana Neagu, Lorelai Tenea, Marcela Ticușan, Marian Ciupitu, Marian Dinu, Marius Nahaiciuc, Mădălina-Antoaneta Mișu, Mihai Petre Cincă, Roxana-Mădălina Golumbeanu, Virgil Pantazi
♦ CeConcept S.R.L. – confecții din metal și din lemn
Eugen Ghergu
Nicolae Cazacu, Marian Chicetu, Marius Decu, Ionuț Dragnea, Alexandru Lupu, Cristian Pavel, Petre Stancu
Design lettering fațadă – Bogdan Tănase-Marinescu
EXPOZIȚIE
♦ ZEPPELIN DESIGN S.R.L. – concept expozițional, design și producție
arh. Constantin Goagea – director general, curator
PARTENERI
Partener onorific*:
♦ UNIUNEA NAȚIONALĂ A RESTAURATORILOR DE MONUMENTE ISTORICE (U.N.R.M.I.) – președinte ing. Gabriela Carpov
* – Majoritatea membrilor colectivului proiectului sunt membri ai U.N.R.M.I.
LOBBY & CONSULTANȚĂ DE SPECIALITATE – PERIOADA 2018-2019*
♦ ASOCIAȚIA ARCHÉ
Alina Chiciudean – Președinte | Economist și expert relații internaționale
Raluca Grama – Arhitect și expert în managementul patrimoniului cultural mondial
Irina Leca – Istoric de artă și specialist în managementul patrimoniului cultural
Daniela Sava – Arhitect și specialist în activare comunitară interculturală
* Includerea Cazinoului din Constanța în lista „7 Most Endangered” a Europa Nostra + consultanță pentru Primăria Municipiului Constanța