Recent au fost anunțate premiile acordate anual de „Memoria – revista gândirii arestate”, începând din anul 2020, de la împlinirea a 30 de ani de la înființare (1990).
Premiile vizează lucrări ce au ca temă istoria comunismului din România și din alte teritorii locuite de români. Pe lângă obiectivul declarat chiar de titlul revistei – neuitarea crimelor și dezastrelor umanitare generate de comunism, premiile își propun să onoreze amintirea celor care au înființat revista și a celor care au contribuit la realizarea ei.
Celor cinci secțiuni inițiale – Cea mai bună lucrare științifică, Cel mai bun volum de memorialistică, Cea mai bună culegere de mărturii de istorie orală, Cea mai bună culegere de documente și Cel mai bun volum de ficțiune (roman, nuvelă) – anul acesta le-a fost adăugată o a șasea secțiune – Cel mai bun volum de studii.
Premiul „Cicerone Ionițoiu” pentru cel mai bun volum de studii a fost câștigat de lucrarea „Tineri și tineret în România Socialistă” de Mioara Anton, Bogdan Cristian Iacob, Cristian Vasile (coordonator), publicat la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022.
La acest premiu a fost nominalizată și lucrarea „Geopolitica terorii. Cortina de fier – blestem și destin” de constănțenii Alexandru Mihalcea și Marian Moise, apărută la Editura Ex Ponto, Constanța, 2022.
Premiul „Micaela Ghițescu” pentru cel mai bun volum de memorialistică a fost obținut de scriitoarea Doina Jela, cu volumul „Pe cont propriu – Jurnal (1989-1995)”, publicat la Editura Corint, București, 2022.
Celelalte trei nominalizări au fost: „Moscova înhață România. O mărturie occidentală din anii 1944-1947” de Robert Bishop, E.S. Crayfield, Editura Corint, București, 2022, „Și acum, încotro?” de Ion Butnaru, Editura Meteor Press, București, 2022 și „Adalbert Rosinger în dialog peste decenii cu fiica sa Veronica Rozenberg”, publicată de Editura Ratio et Revelatio.
Premiul „Banu Rădulescu” pentru cel mai bun volum de ficțiune (roman, nuvelă) a fost acordat pentru „Dosarul București” de William Maz, publicat de Editura Corint, București, 2022.
Celelalte nominalizări au fost: „Joimărița” de Lăcrămioara Stoenescu, Editura Universitară, Cișmigiu Books, București, 2022 și „Viața poetului Vasile Militaru între realitate și poveste” de Al. Florin Țene, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2022.
Premiul Fundației Culturale Memoria pentru cea mai bună lucrare științifică a revenit lucrării „Morfologia (ne)vinovăției. Alfabetul detenției feminine în comunism” de Constantin Vasilescu (coord.), Clara Mareș, Florin S. Soare, Alin Mureșan, Constantin Petre, apărut la Editura Litera, București, 2022.
Alte nominalizări au fost: „Paul Goma. Conștiință istorică și conștiință literară” de Flori Bălănescu, Editura Corint, București, 2022, „Practici și politici represive în perioada comunistă. Studiu de caz: fostul județ/raion Roman (1948-1964)” de Ovidiu Leonte, Editura Junimea, Iași, 2022 și „Politica de cadre a Securității 1948-1989” de Liviu Pleșa, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022.
Premiul Fundației Culturale Memoria pentru cea mai bună culegere de mărturii de istorie orală a fost acordat volumului „Dragă Sisiluț, noi pe lumea asta nu o să ne mai vedem” de Anca Ștef și Raul Ștef, Editura Corint, București, 2022. Celelalte nominalizări sunt „Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor” de Alexandra Bardan, Antonio Momoc și Gheorghe Anghel (coord.), Editura Tritonic, București, 2022 și „Confesiunile elitei comuniste. Arhiva Alexandru Șiperco”, Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2022.
Premiul Fundației Culturale Memoria pentru cea mai bună culegere de documente a revenit lucrării „Arhitectul Ion Căpșuneanu – Realizări și pătimiri” a editorului Vlad Mitric-Ciupe, Editura Vremea, București, 2022.
Cealaltă lucrare nominalizată este „Documente privind dezvoltarea rețelei de instituții de învățământ superior” de Valentin Maier, Editura Universității din București, 2022.
Juriul a fost format din istorici și literați cu preocupări recunoscute în domeniul istoriei comunismului și din membrii redacției Memoria.
Toate lucrările primite au fost incluse în Biblioteca Fundației Culturale Memoria, care urmează a fi deschisă către publicul interesat de trecutul recent.
