Revista Tomis

Share on facebook
Share on twitter
Share on whatsapp

Bărcuțe „Mamaia”

Cu toate că această rubrică va fi dedicată mai mult mâncărurilor de la mamaie, nu de la Mamaia, iată că primul text pare că ar contrazice tematica generală.

Există în cărțile noastre vechi de bucate tot felul de rețete cu toponime. Ele, readuse în vitrinele cofetăriilor, galantarele băcăniilor ori meniurile restaurantelor, pot deveni repere culinare cu specific local. Nu toate dintre ele au doar valoare muzeală, ba din contră – și mai ales dacă le și modernizăm – multe pot face obiectul valorificării patrimoniului gastronomic.

La o adică, deși suntem ahtiați după clătite și papanași, cred că astfel de preparate pot diferenția un loc care servește mâncare de restul. Spre exemplu, Breasla Cârciumarilor Brașoveni a ales ca desert reprezentativ ișlerul și multe restaurante fac dever bun din vânzarea acestuia. A fost nevoie de un efort colectiv, dar să recunoaștem nu și-a dat nimeni fluxurile peste cap

De deserturi – bărcuțe am tot auzit, dar această rețetă are 41 de ani de ani de când a fost publicată și probabil este mult maiveche. Am cules-o din volumul: Preparate de artă culinară, ed. Tehnică, 1981, de Iosif Strasman și Ion Radu. Primul, trecut prin marile școli culinare europene de la începutul secolului trecut a fost timp de 30 de ani bucătarul Casei Regale, trimis de comuniști la o cantină muncitorească și salvat de Charles de Gaulle care a dorit să îl ia în Franța, dar până la urmă l-a angajat la ambasada de la București, al doilea – Ion Radu – a fost bucătarul lui Gheorghe Gheorghiu Dej și al lui Ceaușescu, cel care l-a adus pe Strasman să gătească la acel dineu prezidențial.


„400 g de aluat fraged, 120 g. nuci, 100 g. miere, 120 g. unt, 1 plic vanilie, 200 g. șerbet de ciocolată sau de cafea, 30 bucăți jumătăți de nucă glasată în caramel (zahăr ars).


Se tapetează cu aluatul 30 de forme de bărcuțe mai mărișoare și se dau la cuptor. Când sunt gata se scot din forme și se umple cu următoarea compoziție: untul se amestecă cu mierea, vanilia, apoi nucile măcinate și puțin rom. Se glasează cu șerbetul de ciocolată și în fiecare bărcuță se pune nuca glasată.


Aluat fraged: 500 g. făină, 260 g. unt, 15 g. zahăr, sare, apă, 1 ou, apă.
Făina se cerne pe planșeta de tăiței, se frământă cu unt, zahăr, sare, 1 ou și puțină apă. Nu se frământă mult și apoi se ține la frigider”.

CITEȘTE ȘI

Hai să o facem de oaie!

Alogenii limitează pe nedrept mâncarea dobrogeană la pește și derivate, indiferent că vorbim de cei de apă dulce sau cei din Marea Neagră. De la depărtare, ținutul pare populat cu pescari care de vreun secol încoace au învățat să profite și de peisaje și de apetența pentru scăldat a celorlalți. 

Turistul care caută și mâncare  locală și nu doar pelicani și șezlonguri,

Citește mai mult »

Campionatul Național de Zacuscă, prima ediție 

Jurnalistul culinar Cosmin Dragomir, autorul volumului Curatorul de Zacuscă, anunță că va organiza în primăvară prima ediție a Campionatului Național de Zacuscă. 

Inițiativa face parte dintr-un parteneriat de mai lungă durată cu FNDA (Federația Națională a Degustătorilor Autorizați din România) cei care se vor și ocupa de jurizarea, conform standardelor internaționale, preparatelor din concurs. 

“Cred că avem nevoie de astfel de concursuri care își propun ca pe lângă stabilirea unor clasamente de calitate în funcție de proprietățile organoleptice ale preparatelor să promoveze elemente ce pot constitui identitatea gastronomică națională.

Citește mai mult »
Mai multe texte
RUBRICI: